Alexis Tsipras
Cel mai tânăr prim-ministru al Greciei din ultimii 150 de ani, Alexis Tsipras, în vârstă de 41 de ani, a primit lecţii dure privind politicile europene în perioada de şapte luni cât s-a aflat la putere, perioadă care a luat sfârşit în luna august, când a demisionat după ce partizanii antieuropeni ai partidului său au "părăsit nava".
Tsipras spune că este mai înţelept în urma acestei experienţe şi doreşte încă o şansă din partea alegătorilor pentru a domoli austeritatea cerută într-un nou plan de asistenţă financiară al UE pe care a fost forţat să îl accepte în luna iulie, pentru a păstra ţara în zona euro.
Liderul de stânga a exclus posibilitatea unei mari coaliţii alături de conservatorii din partidul Noua Democraţie - chiar dacă publicul, în mod aparent, favorizează un Guvern unitar - şi promite să continue lupta împotriva corupţiei şi a sărăciei, dacă i se va încredinţa un nou mandat cu o durată de alţi patru ani.
Evangelos Meimarakis
Un conservator ajuns în centrul atenţiei după ce predecesorul său, Antonis Samaras, a demisionat de la conducerea partidului Noua Democraţie, avocatul Meimarakis a petrecut 41 de ani din cei 61 ai săi în politicile de partid.
Direcţionând partidul spre centru, fostul ministru al Apărării şi preşedintele Parlamentului spune că este nevoie de o mare coaliţie pentru salvarea Greciei.
Cele câteva propuneri concrete pe care le-a făcut se referă la favorizarea investiţiilor private, la respingerea majorărilor de taxe pentru agricultori propuse prin planul internaţional de asistenţă financiară şi la apelul de adoptare a unei linii mai aspre privind migraţia.
Panagiotis Lafazanis
Politicianul care a pus capăt mandatului de premier al fostului partener Tsipras, fostul comunist în vârstă de 63 de ani Lafazanis a preluat multe dintre vechile sloganuri ale partidului Syriza împotriva austerităţii şi dominaţiei de către creditorii "dictatori" UE-FMI.
Lafazanis, un admirator al preşedintelui rus Vladimir Putin, spune că cea mai bună şansă de recuperare pentru Grecia este să renunţe la moneda unică, să îşi tipărească propriii bani şi să devină competitivă prin devalorizare.
Partidul său Unitatea Populară - numele alianţei lui Salvador Allende în Chile - ar putea depăşi abia pragul de trei la sută din voturi, dar chiar şi aşa, acest lucru ar putea şubrezi eforturile lui Tsipras în formarea unui nou Guvern.
Stavros Theodorakis
Înainte unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti din ţară, Theodorakis conduce partidul proeuropean şi proafaceri To Potami (Râul), care are drept scop să joace rolul decisiv în procesul următor de votare.
Un partid nou, format în anul 2014, To Potami a furnizat unii dintre cei mai prestigioşi candidaţi ai Greciei, inclusiv un fost funcţionar european cu rol de avocat al poporului.
Theodorakis a criticat averturismul partidului Syriza şi trecutul nepotist al partidului Noua Democraţie, dar ar putea sfârşi prin a lucra cu oricare dintre ele dacă un Guvern nu poate fi format în alt mod.
Fofi Gennimata
Fiică a unui socialist proeminent, Fofi Gennimata, în vârstă de 50 de ani, a preluat în luna iulie partidul Pasok, care este acum doar o umbră a centrului de putere care a dominat politicile elene timp de trei decenii.
După ce a adus ţara în contextul primului plan de asistenţă financiară UE-FMI sub conducerea lui Georgios Papandreou, Pasok şi-a văzut reputaţia pătată în continuare, când unul dintre membrii săi fondatori a fost trimis la închisoare pentru spălare de bani şi luare de mită în anul 2013.
Singura femeie din campanie, Fofi Gennimata, a făcut de asemenea apel la unitate pentru a duce Grecia mai departe, şi pretinde că partidul ei nu mai este compromis de nepotism şi delapidare.
Vassilis Leventis
Candidatul-surpriză al campaniei, Leventis, în vârstă de 63 de ani, a petrecut ultimii 25 de ani la un post de televiziune de noapte, criticând aspru corupţia de la nivelul politicilor greceşti şi fiind bombardat de apeluri cu farse.
Însă după circa zece tentative eşuate la alegeri, partidul său Uniunea Centristă - unde el este singurul membru- este acum văzut drept un vot de protest credibil de către mulţi greci, poate suficienţi cât acest lucru să îl propulseze în Parlament pentru prima oară.