Alegerile federale au loc cu câteva luni mai devreme după ce cancelarul Olaf Scholz, din Partidul Social Democrat (SPD), a primit un vot de neîncredere în Parlament, iar coaliția sa de centru-stânga, s-a prăbușit.
Germanii vor vota pentru alegerea membrilor Bundestagului în 299 de circumscripții electorale, dar și pentru un partid politic într-unul dintre cele 16 landuri în care locuiesc.
Potrivit ultimelor sondaje, favoritul este Friedrich Merz, şeful blocului conservator CDU/CSU, care poate deveni cel mai mare partid în urma alegerilor de duminică.
CDU/CSU se află la 29% intenții de vot, în scădere cu un punct procentual, în timp ce partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat un punct procentual, ajungând astfel la 21%, se arată într-un sondaj realizat de Forsa.
Social-democraţii lui Scholz au pierdut un punct procentual, ajungând la 15%, în timp ce Verzii şi Democraţii Liberi (FDP), partid favorabil pieţei liberalizate, s-au menţinut la 13%, respectiv, 5%.
O creștere de un punct procentual a obținut și partidul de extremă stângă Die Linke, care are 8%.
Milioane de germani sunt încă indecişi înaintea scrutinului candidaţii şi echipele de campanie ale partidelor sperând să îi poată convinge pe ultima sută de metri pe alegătorii nehotărâţi, potrivit agențiilor internaționale de presă, scrie adevarul.ro.
Un sondaj realizat de institutul Forsa indică faptul că 22% din alegătorii germani nu s-au hotărât pentru ce partid să voteze, în timp ce într-un sondaj YouGov proporţia este de 20%.
Cum toate partidele refuză să intre într-o coaliție cu extrema dreapta reprezentată de AfD, dat fiind trecutul nazist al țării, Germania se îndreaptă spre o nouă o coaliție tripartită, după cea anterioară, „Semafor”, însă aceasta va fi dificil de realizat, ceea ce înseamnă că ar putea dura și luni de zile pentru a se forma un nou guvern.
Principalele teme sunt controlul imigrației - pe fondul atacurilor armate mortale care au îngrijorat Germania, sporind presiunea asupra partidelor politice de a reforma politica de migrație - dar și economia, cea mai mare din Europa, care se resimte după prețurile ridicate la energie și concurența făcută de China în industria auto.
Principalii candidați la funcția de cancelar
Friedrich Merz, în vârstă de 69 de ani, este un conservator social pro-business și El candidează sub sloganul „O Germanie de care putem fi mândri din nou”.
Merz de la Uniunea Creștin Democrată (CDU), partidul fostului cancelar Angela Merkel, este de mai multe luni liderul acestei curse. Cu sondaje în care este cotat regulat la peste 30%, partidul Uniunii – compus din CDU și partidul său soră bavarez, CSU – pare cert că va fi cel mai mare partid și va revini la cârma politicii germane.
CDU a adoptat o politică mult mai agresivă față de imigrație decât în epoca Merkel a granițelor deschise.
În ultimele săptămâni de campanie, Merz a catapultat imigrația în prim-plan – în asemenea măsură că fost acuzat că a lăsat ușa deschisă pentru a colaborarea cu extrema-dreapta.
La sfârșitul lunii ianuarie, a provocat consternare la nivel național când a încercat să treacă în Parlament o legislație care impune controale mai stricte asupra imigrație.
Disponibilitatea sa de a folosi sprijinul AfD în acest scop a trecut peste un tabu în politica germană – chiar dacă în cele din urmă proiectul de lege a fost respins – și a provocat proteste masive în orașele germane.
Olaf Scholz candidează din nou după trei ani în care a fost cancelar.
Partidul actual al cancelarului, SPD, s-ar putea număra printre cei mai mari perdanți ai alegerilor.
Devenind cel mai mare partid la alegerile din 2021, sondajele de opinie arată o tendință de scădere cu aproximativ 10 puncte procentuale. Asta nu doar că i-ar situa în spatele AfD, ci ar putea să fie în postura de a se bate cu Verzii pentru locul trei.
Scholz a ajuns la putere datorită unui val de optimism post-Merkel, dar coaliția sa „semafor” a fost afectată de lupte interne încă de la început. Multe dintre aceste dezacorduri au ajuns în public, iar germanii s-a săturat de disputele fără sfârșit.
Un sondaj din septembrie anul trecut l-a clasat pe Scholz drept cel mai nepopular cancelar german de la reunificare.
Popularitatea lui Scholz este atât de scăzută încât, chiar înainte de startul sezonului electoral au existat zvonuri că partidul său ar fi vrut ca Boris Pistorius, actualul ministru al Apărării, să-l înlocuiască în calitate de candidat.
Alice Weidel, în vârstă de 46 de ani, co-liderul AfD, este primul candidat al partidului pentru funcţia de cancelar de la înființarea acestuia în 2013,. Partidul și-a dat termen patru ani pentru a ajunge la putere.
Anul trecut a fost unul de succes, partidul performând în alegerile regionale. A devenit cel mai mare partid din Turingia, o premieră de la epoca nazistă, și a ajuns aproape pe locul doi într-un alt vot regional.
Sondajele de opinie sugerează că popularitatea s-a răspândit la nivel național. Partidul s-a clasat pe locul doi, cu aproximativ 20%, de când au fost convocate alegerile anticipate, iar cifrele au rămas constante.
Weidel s-a bucurat de sprijinul miliardarului Elon Musk şi s-a întâlnit cu vicepreşedintele american JD Vance cu ocazia vizitei acestuia la München, săptămâna trecută.
Weidel care are o parteneră de acelaşi sex din Sri Lanka, a susținut expulzarea în masă a imigranţilor.
