În Libia, țară lipsită în continuare de o autoritate și care a fost tranzitată anul acesta de peste 160.000 de migranți ce au debarcat în final în Italia, gruparea SI a încasat circa 30% din veniturile de aproximativ 300 de milioane de euro generate de traficul cu migranți, se estimează în rapoarte ale serviciilor secrete occidentale. Aceste fonduri le completează pe cele obținute din traficul de petrol și droguri.
Sumele pe care jihadiștii le obțin de pe urma migranților sunt de fapt un 'comision' perceput traficanților pentru a le permite acestora din urmă să treacă de punctele de control ale combatanților SI sau de a îmbarca migranții pe nave de-a lungul celor 150 de kilometri ai litoralului mediteranean care încă se află sub controlul SI în zona orașului Sirt, în pofida ofensivei lansate de forțele guvernamentale libiene, scrie Agerpres.
Deși este mai scump, migranții preferă să se îmbarce în zona de coastă controlată de SI pentru că acolo li se oferă mai multe posibilități de transport în vederea traversării Mediteranei către Europa și în condiții mai bune de siguranță, un fel de 'garanție a calității', explică Loretta Napoleoni, o economistă italiancă ce a publicat o carte pe tema traficului cu migranți. Ea precizează că jihadiștii au plafonat la 120 numărul migranților care pot fi transportați într-o singură ambarcațiune, fapt ce reduce riscul de naufragiu.
Această garanție a calității transportului oferită de jihadiști este confirmată și într-unul dintre rapoartele serviciilor secrete consultate de El Pais, respectivul document menționând că toate naufragiile consemnate anul acesta în apropierea coastelor libiene au fost în zona de nord-vest a Libiei, deci departe de zona controlată de SI.
Însă această grupare jihadistă nu este singura care obține beneficii de pe urma contribuției la transportul migranților către Europa, subliniază la rândul său Christian Nelleman, directorul Centrului Norvegian de Analiză Globală (RHIPTO). Anarhia care domnește în Libia după răsturnarea de la putere a lui Muammar Gaddafi a condus la constituirea a circa 1.700 de grupări armate, multe dintre ele profitând de pe urma oportunităților oferite de migranții care vin dinspre Africa subsahariană. 'Inclusiv traficanții de droguri s-au reprofilat pe traficul cu migranți', afirmă acest interlocutor, care atrage atenția asupra faptului că majoritatea migranților pleacă înspre Europa de pe coasta vestică a Libiei, nu din zona litorală controlată de SI.
Loretta Napoleoni relatează în cartea ei și despre cazul grupării Al-Qaida din Maghrebul Islamic (AQMI), creată în anul 2007 cu fonduri obținute prin traficul de droguri și țigări și din răscumpărările primite în schimbul eliberării cetățenilor occidentali răpiți. Dar această grupare s-a reorientat recent pe susținerea transportului migranților prin Sahara către Libia. Pentru astfel de organizații nu ideologia jihadistă este cel mai important lucru, 'singura lor religie este banul', crede Napoleoni.