Solicitarea instanţei supreme a fost făcută după două plângeri împotriva deputatului Syriza (de extremă-stânga), informează cotidianul Ekathimerini, citat de Mediafax. (sic!)
Una dintre plângeri a fost depusă de Apostolos Glenzos, primarul oraşului Stylida (centru) şi liderul partidului antisistem Teleia. O altă reclamaţie la Curtea supremă a fost făcută de un avocat, Panayiotis Giannopoulos. Cei doi îl acuză pe Yannis Varoufakis, care a demisionat din funcţia de ministru al Finanţelor pe 6 iulie, de "înaltă trădare" şi de daune aduse economiei Greciei.
Suspendarea imunităţii parlamentare a deputatului Syriza este puţin probabilă, dat fiind că este în mod clar vorba de o activitate cu caracter politic.
Yanis Varoufakis a dezvăluit că elaborase un plan de implementare a unui sistem paralel de plăţi, pentru a permite continuarea tranzacţiilor bugetare în cazul prelungirii măsurilor de control al capitalului bancar. Fostul ministru al Finanţelor susţine că nu era nimic ilegal în acest plan controversat.
Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 86 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro.
Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Din 1 iulie 2015, Grecia este practic în incapacitate de plată.