Reamintim faptul că CCIR este o instituție reprezentativă pentru mediul de business românesc, a cărei arie de activitate, impusă prin lege, este aceea de a susține și promova mediul de afaceri și antreprenoriatul autohton. În ultimii 150 de ani CCIR a reprezentat principalul for de sprijinire a afacerilor din România.
Așa cum s-a încercat a fi detaliat prin comunicatul de presă emis la sfârșitul săptămânii trecute, inclusiv prin lansarea proiectpentruromania.ro, care explicitează proiectul investițional avut în vedere de CCIR, terenul în discuție, pe care este amplasat Complexul Expozițional Romexpo, nu este unul viran și nici unul liber de sarcini, regimul juridic al acestuia atestând până în anul 2053 dreptul de folosință al Camerei de Comerț și Industrie a Românei. În acest context, singura instituție care a efectuat demersuri pentru reglementarea situației juridice a terenului prin raportare la demersul investițional a fost, începând cu anul 2015 și până în prezent, în mod exclusiv CCIR, perioadă în care mediul concurențial la care CDR face referire, a lipsit din peisajul, fie el real investițional, ori cel care intenționează să creeze confuzie în rândul opiniei publice.
În opinia CCIR, fundamentele economice și nu numai ale proiectului sunt suficient detaliate, explicitate și, de altfel, mediatizate prin publicarea, la sfârșitul săptămânii trecute a site-ului dedicat proiectului – proiectpentruromania.ro.
Astfel, așa cum s-a mai precizat, aducerea la bugetul de stat și a celui local a 545 de mil. de euro, cel puțin pentru perioada de construcție a proiectului, reprezintă, suntem convinși, un fundament economic solid și, în nici un caz, o lipsă a acestuia.
Trebuie subliniat din nou, faptul că în lipsa proiectului investițional menit să genereze cel puțin 32.000 de noi locuri de muncă, alternativa este cea oferită de prezent, până cel puțin până în anul 2053, când, evident, dreptul de folosință al CCIR poate fi prelungit. Cel puțin începând cu anul 2015, CCIR își dorește mai mult decât simpla folosință a terenului în forma ei actuală și anume își dorește să construiască și, implicit, să dezvolte zona prin proiectul propus. Beneficiile, așa cum arătăm, sunt pentru comunitate și pentru dezvoltarea acesteia, cifra investiției de aproximativ 2,87 miliarde de euro fiind relevantă în peisajul investițional actual.
Proiectele – de lege și cel investițional, nu pot fi discriminatorii pentru alți investitori în condițiile în care, pentru cei cu adevărat interesați, pe de o parte, dreptului de folosință al CCIR asupra terenului le atestă și întărește convingerea că aceasta este îndreptățită să primească cu titlu gratuit terenul pentru dezvoltarea zonei și, pe altă parte, investitorii serioși cred cu tărie în beneficiile aduse de concurența onestă și deschisă, în condițiile în care în zona în discuție aceasta este diversificată prin prezența activă a multora dintre ei.
Îndoielile și întrebările CDR vizând corectitudinea și transparența procedurală a Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României, nu le comentăm, în condițiile în care potrivit legii, CCIR este apolitică, însă considerăm că acest gen de afirmații nu pot avea decât același scop pe care l-am mai remarcat și reclamat deopotrivă, acela de a induce confuzie în opinia publică, fapt pe care continuăm să îl dezaprobăm.
Vrem să mai remarcăm un singur lucru – se vorbește în contextul arătat, de încercare de tulburare a apelor, față de care ne angajăm să revenim de fiecare dată, în încercarea de a le limpezi, de faptul că, prin proiectul de lege, i s-a dat CCIR terenul gratuit. Ceea ce se ascunde sau nu se comentează, este faptul că terenul, într-adevăr, se transmite CCIR, cu titlu gratuit, însă fără posibilitatea pentru aceasta de a-l vinde sau ipoteca pentru 49 de ani, deci până în 2069 inclusiv.
Care este diferența față de situația actuală a terenului, pentru care CCIR are garantat dreptul de folosință până în 2053, însă nu are dreptul de a construi, dat fiind atributele restrânse ale folosinței care nu-i permit edificarea ? Una singură, aceea care conferă posibilitatea CCIR de a se implica și implementa proiectul investițional, deci de a construi. Poate altcineva, un investitor serios, să construiască în locul CCIR, în condițiile arătate, cu dreptul de folosință al terenului pe numele acesteia ? Iată de ce, CCIR este singura entitate care poate dezvolta Centrul Expozițional Romexpo și, implicit terenul aferent. Singurul care s-a alăturat CCIR pentru a realiza împreună un proiect pentru București și pentru România pe terenul în discuție a fost cel care prezintă azi, în mod serios, opiniei publice proiectul de investiție de 2,87 miliarde de euro.
Cu aceste precizări, considerăm reacția CDR ca fiind injustă și netemeinică.
Proiectul de dezvoltare propus de CCIR are un impact național fără precedent, de susținere a multiple domenii de activitate, și considerăm că inițiativa ar trebui recunoscută și susținută onest, în egală măsură, de mediul public și de cel privat.
