Pierderile anuale extraordinar de mari trebuie acoperite cumva, altfel firmele ar intra în faliment. Cum asta nu se întâmplă, firmele din grupul NEPI fie au descoperit o sursă de împrumuturi care nu trebuie returnate, fie apelează la o schemă de finanțare în interiorul grupului. O schemă de finanțare care poate ascunde un transfer de capital din România către alte componente ale grupului, dar din străinătate.
Oricare ar fi explicația, cert este că firmele din grupul NEPI nu plătesc aproape deloc impozite pe profit statului român, deși administrează zeci de mall-uri și alte spații de retail de are succes, scrie newsweek.ro.
Potrivit datelor publicate de NEPI Rockcastle, grupul deține în România 35% din proprietățile comerciale din portofoliu.
2015: pierderi de 554 milioane
Potrivit datelor oficiale făcute publice de compania NEPI Rockcastle, aceasta deține în România 42 de SRL-uri. Cele mai multe dețin și administrează mall-uri și alte tipuri de spații comerciale de același tip. Newsweek România a analizat datele financiare anuale ale tuturor acestor firme începând cu 2015, inclusiv, cel mai vechi an pentru care Ministerul de Finanțe prezintă datele financiare ale firmelor.
În 2015, fuseseră înființate numai 36 de firme din cele 42 deținute azi de NEPI în România. Din cele 36, numai șapte au avut profit iar 29, pierderi.
Veniturile totale ale celor 36 de firme au fost de aproximativ 800 de milioane de lei, dar cheltuielile au depășit 1,35 miliarde de lei. A rezultat, deci, o pierdere de 554 de milioane de lei acumulată de 29 de firme, adică o medie de peste 19 de lei pentru fiecare firmă.
Profitul celor șapte firme fără pierderi a fost de doar 20 de milioane de lei.
2016: pierderi de 291 milioane
În 2016, numărul de firme a crescut la 38. Cheltuielile acestora au fost aproape identice cu cele din anul anterior, 1,3 miliarde de lei. Dar veniturile au crescut: de la 800 de milioane de lei în 2015, la 1,066 miliarde de lei în 2016. Pierderea cumulată a firmelor a fost de “numai” 291 de milioane de lei. În medie, cum opt firme din 38 au făcut profit, această pierdere cumulată înseamnă aproape zece milioane de lei anual de fiecare firmă. Practic, e o înjumătățire a pierderilor din anul anterior, dar tot rămâne o pierdere enormă și nici o taxă plătită statului.
Cele opt firme care au făcut, totuși, profit au adunat peste 71 de milioane de lei (o media anuală de aproape nouă milioane de lei net de fiecare). O sumă de 3,5 ori mai mare decât în anul anterior, dar statul a văzut ceva din impozitul pe profit numai dacă firmele au împărțit dividende, din care ANAF ia 5%. Dacă, însă, profitul nu a fost împărțit proprietarilor de părți sociale ale firmelor, statul nu a primit nici un leu impozit pe profit.
2017: pierderi de 269 milioane
În 2017, cheltuielile celor 38 de firme ale NEPI România au mai crescut puțin, până la aproape 1,4 miliarde de lei. Dar au crescut și veniturile, până la 1,13 miliarde lei. Pierderea cumulată a celor 29 de firme fără profit a fost de 269 de milioane de lei, deci o medie anuală de fiecare firmă de peste nouă milioane de lei, aproape de media din anul anterior.
Profitul celor nouă firme care nu au avut pierderi a fost de 50 de milioane de lei, în scădere cu peste 21 de milioane față de 2016 (și o medie anuală pe fiecare firmă de 5,5 milioane de lei profit net). Așadar, o bază de impozitare pe profit mai mică (de asemenea, cu precizarea că taxele se încasează numai în cazul împărțirii dividendelor).
2018: pierderi de 190 milioane
În 2018, numărul firmelor deținute de NEPI România a ajuns la 40. Cheltuielile cumulate ale tuturor au scăzut puțin față de 2017, până la 1,31 miliarde de lei. Și pierderile au scăzut semnificativ, până la “doar” 190 de milioane de lei, cu aproape 80 de milioane de lei mai puțin față de anul anterior. În medie anuală, asta înseamnă o pierdere pe fiecare firmă de 3,7 milioane de lei. O scădere, deci, de aproape trei ori a pierderilor față de anul anterior, datorat și faptului că numai 24 de firme din 40 au fost pe pierderi, 16 fiind pe profit. Acestea din urmă au înregistrat un profit cumular de 53 de milioane de lei, adică o medie anuală de 3,3 milioane lei pe fiecare firmă.
2018, așadar, are cele mai mici pierderi ale firmelor deținute de NEPI România în patru ani, dar și cel mai mic profit mediu anual pe firmă. Pe scurt, nici un avantaj pentru statul român.
2019: pierderi de 292 milioane
Din 2019, numărul de firme ale NEPI România a fost de 42. Cheltuielile totale au fost de peste 1,5 miliarde de lei iar pierderile au crescut iar, până la 292 de milioane de lei. 13 firme aufăcut profit, 29 au avut pierderi. Media anuală a pirderilor fiecărei firme a fost de zece milioane de lei, la nivelul anilor 2017, 2018. Profitul celor 13 firme a fost de doar 36 de milioane de lei net, deci o medie de sub trei milioane de lei pe fiecare, un nivel foarte mic, comparabil cu cel din 2015, un an dezastruos.
2020: pierderi de 421 milioane
2020 a înregistrat cel mai ridicat nivel al cheltuielilor pentru firmele NEPI România: peste 1,53 miliarde de lei, dar cu pierderi cumulate de 421 de milioane de lei. Culmea, nouă firme au făcut un profit net de 45 de milioane de lei, adică o medie anuală netă de cinci milioane de lei pe fiecare firmă, aproape dublu față de 2019, în ciuda faptului că 2020 a fost an marcat puternic de pandemie, mall-urile au fost mult timp închise etc.
23 de firme au acumulat, totuși, 421 de milioane de lei pierderi, o medie anuală de peste 18 milioane de lei de fiecare, aproape de nivelul anului catastrofal 2015.
“Banii se duc pe contracte cu terți”
Trendul veniturilor firmelor NEPI România în perioada 2015-2020 arată o creștere: de la 800 de milioane lei în 2015, la 1,06 miliarde în 2016, 1,13 miliarde lei în 2017, 1,12 miliarde lei în 2018, 1,21 miliarde lei în 2019. În 2020, în ciuda pandemiei, veniturile au fost la nivelul lui 2018, cu 1,11 miliarde de lei.
Cu toate aceste venituri stabile, însă, pierderile nu au scăzut semnificativ decât în 2018, la 190 de milioane de lei, revenind la pragul de peste 290 de milioane de lei în 2019.
Cum poate funcționa, așadar, un grup de firme cu astfel de cifre catastrofale? Cum poate, deci, o companie să își continue activitatea fără să facă profit? Cine acoperă pierderile?
Newsweek România a cerut o opinie de la consultantul economic Valentin Ionescu, fără a-i dezvălui numele grupului NEPI România. Așadar, Valentin Ionescu a oferit puncte de vedere aplicabile oricărei situații economice de acest tip.
“Astfel de firme cu pierderi anuale consecutive nu au cum să supraviețuiască decât dacă sunt finanțate. Și pot fi finanțate în două feluri: fie prin împrumuturi bancare, fie prin împrumuturi de la firma-mamă”, a spus Ionescu. Evident, împrumuturile bancare poartă dobânzi care nu fac decât să îngreuneze povara financiară a unei firme.
Care să fie, totuși, cauza acestor pierderi constante? “Trebuie văzut pe ce se duc banii firmelor, trebuie văzute cheltuielile de exploatare. De multe ori, din experiența mea, banii se duc pe contracte cu terți pentru servicii sau mărfuri”, a adăugat Ionescu.
“Nu plătesc nimic la stat, acesta este interesul”
Cu alte cuvinte, firmele din grupul NEPI au cheltuieli foarte mari cu terți. Datele făcute publice de către Ministerul de Finanțe nu detaliază capitolul de cheltuieli, dar, așa cum multe companii străine fac, este de presupus că acei terți care încasează sunt, de multe ori, companii din același grup care oferă servicii și produse. La prețuri corespunzătoare. “Este vorba de transfer de capital”, a sintetizat Ionescu.
De ce continuă să funcționeze o firmă care nu face profit cu anii, ba chiar se încarcă cu zeci de milioane de lei anual pe pierderi? “Nu plătesc nimic la stat, acesta este interesul unor astfel de firme”, a conchis, sec, Valentin Ionescu.
Întrebat dacă ANAF poate cerceta activitatea acestui tip de firme, consultantul economic a fost sceptic: “Fiscul nu are ce să-i facă unei astfel de firme decât dacă e vorba de un contract fictiv la mijloc, dacă se constată că serviciile sau produsele contractate nu se livrează. Dacă nu e vorba de un contract fictiv, e foarte complicat să acuzi de ceva o firmă cu contracte în regulă, chiar dacă face achiziții la prețuri foarte mari.”
