Studiul realizat de cei doi specialiști scoate în evidență nevoia de risc, de adrenalină și de senzațional a bărbaților atunci când se află la volan, iar indicatorii arată că aceștia adoptă un comportament mult mai agresiv decât femeile, neanticipând riscurile majore ale acestui stil neproductiv de a conduce. În același timp, 88% dintre bărbații de 18-25 de ani și 70% dintre bărbații de 25-40 ani sunt de părere că riscul de accident este minim dacă au o mașină bună și peste 65% dintre bărbații de 18-40 de ani recunosc că se enervează atunci când traficul e aglomerat și că depășesc fără să stea pe gânduri coloane de mașini.
De cealaltă parte, autorii studiului cred că femeile adoptă un stil mai puțin agresiv și, astfel, sunt mai puțin expuse riscului în trafic, iar tinerii au o propensiune către risc mai mare decât persoanele mature, explicațiile specialiștilor fiind strâns legate de indicele de maturitate rutier și de teribilismul specific vârstei.
“Credem că nu doar experiența rutieră contează în dezvoltarea comportamentelor în trafic, ci și nivelul de educație rutieră, informațiile la care șoferii au fost expuși și modul în care aceștia prelucrează informațiile. Am observat că femeile sunt mai precaute la volan și se ghidează mai puțin după instinctele primare. De cealaltă parte, bărbații cu vârste între 18 și 40 de ani manifestă un comportament mult mai agresiv la volan, sunt pregătiți să-și asume riscuri majore atunci când se află la volan, peste două treimi din bărbații chestionați afirmând că adoptă șicanele în trafic și au o nevoie mai mare de risc și de adrenalină. În genere, cauzele generatoare de accidente rutiere au ca factor principal, cel uman, iar comportamentele agresive și teribilismul reprezintă cele mai des întâlnite elemente care produc accidente cauzate de om. Este nevoie să intensificăm educația rutieră, mai ales în rândul șoferilor tineri, cu vârste între 18 și 25 de ani, prin campanii naționale de informare și prin cursuri de conducere defensivă”, declară prof. univ. dr. Mihaela Rus, președintele Asociației de Psihologie și Siguranță Rutieră – PsihoTrafiQ.
“Comportamentul nostru rutier - ca pieton sau conducator auto - este un comportament învățat, deci implicit este supus unei “contaminări” comportamentale/sociale. Ca atare, probabilitatea ca într-un anumit context să manifestăm o anumită devianță, încurajați de un context favorabi de tipul “și altii fac așa”, este semnificativ mai mare celor lipsiți de experiență și, implicit, de o anumită anticipare a riscurilor. În fapt, ne asumăm riscuri în trafic, fie pentru că nu anticipăm consecințele unor alegeri, fie pentru că ne asumăm anumite consecințe”, declară psiholog principal Ionel Simionca, vicepreședintele Asociației de Psihologie și Siguranță Rutieră – PsihoTrafiQ.
La studiu au răspuns 127 de șoferi, dintre care 74,8% erau bărbați și 25,2% - femei. Dintre aceștia, 48% aveau vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, 26% - 25-40 de ani, 18,9% - 45-60 de ani și 7,1% - peste 60 de ani. Ca instrument de cercetare s-a folosit Checklist-ul atitudinilor disfuncționale, din care s-au extras dimensiunile impulsivitate și ostilitate, specifice comportamentului agresiv.
