În traducere "avalanşă de cărţi de Crăciun", această tradiţie islandeză este similară cu ''Super Thursday'', marcată în prima zi de joi din octombrie în Marea Britanie, când sunt lansate sute de apariţii editoriale, dar nu atinge aceeaşi amploare. În Islanda, două treimi dintre titlurile noi ale anului sunt publicate în noiembrie şi decembrie.
În librării şi în supermarketuri, sute de noi titluri sunt scoase la vânzare la preţuri reduse, o tradiţie vitală pentru piaţa de carte din această ţară cu 360.000 de locuitori, unde preţul unui roman poate ajunge la 50 de euro.
După masa tradiţională din 24 decembrie, urmează lectura în familie, lângă şemineu, cel mai adesea dintr-un roman poliţist al autorului islandez Arnaldur Indridason, care, din anul 2000, publică bestseller după bestseller.
"Literatura este foarte importantă în Islanda şi, în opinia mea, este forma de artă cu care se poate identifica oricine", a explicat Sigrun Hrolfsdotti, artistă şi mamă.
Fiica şi fiul ei, Duna şi Gudmundur, şi-au ales deja cărţile pe care le doresc din ''Bokatidindi'', un catalog de 80 de pagini, care conţine propuneri de romane, poeme şi cărţi pentru tineri, distribuit gratuit în toate cutiile poştale din ţară.
Aproape şapte islandezi din zece cumpără cel puţin o carte pentru a o face cadou de Crăciun, potrivit Asociaţiei editorilor islandezi. În ediţia sa din 2019, catalogul propune 842 de noi titluri.
"A fi islandez înseamnă să citeşti"
Tradiţia ''Jolabokaflod'' îşi are originile la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial când Islanda, o ţară săracă, şi-a limitat importurile pentru a evita gradul de îndatorare pe cap de locuitor pentru anul 1945. În acest context, preţul hârtiei a rămas destul de mic, iar cărţile au luat locul păpuşilor şi trenuleţelor electrice sub bradul de Crăciun.
În aceeaşi perioadă, Islanda s-a emancipat, după aproape şapte secole, de sub dominaţia norvegiană, apoi de sub cea daneză.
"Exista o relaţie între dezbaterile despre importanţa literaturii în timpul luptei pentru independenţă şi căutarea identităţii islandeze: ca să fii islandez, trebuie să citeşti cărţi", povesteşte Halldor Gudmundsson, scriitor şi fost preşedinte al Forlagid, cea mai mare editură din Islanda.
Chiar dacă există apariţii editoriale frecvente şi pe parcursul anului, ''Jolabokaflod'' rămâne o perioadă crucială. A reprezentat aproape 40% din cifra de afaceri a editurilor islandeze în 2018, potrivit institutului islandez de statistică.
În comparaţie, vânzările din perioada care precedă Crăciunul reprezintă o treime din volumul anual în Regatul Unit şi un sfert din Germania, cele mai mari pieţe de carte din Europa.
"Dacă această tradiţie dispare, industria cărţii islandeze falimentează", a concluzionat Pall Valsson, director editorial la Bjartur, a doua editură ca mărime din ţară, care realizează în timpul ''Jolabokaflod'' 70% din veniturile anuale.
Scriitura în sânge
În contexul potopului de cărţi, autorii reuşesc cu dificultate să-şi facă un nume în lumea editorială, potrivit Agerpres.
"Sunt multe cărţi de valoare care se pierd în masa de apariţii editoriale", recunoaşte Lilja Sigurdardottir, autoare de romane thriller, traduse în special în engleză şi franceză.
Islanda, ţara cu cea mai mică densitate de locuitori din Europa Occidentală, este, în schimb, ţara care publică cele mai multe titluri pe cap de locuitor din lume după Marea Britanie, potrivit Asociaţiei internaţionale a editorilor.
Unul din zece islandezi publică o carte în decursul vieţii
Iar islandezii sunt în mod natural cititori împătimiţi. Pe acest stat-insulă se află 83 de biblioteci, cărora le este consacrată o zi de sărbătoare naţională marcată anual, începând din 2011, la începutul lunii septembrie.
În timpul tradiţionalului ''Jolabokaflod'', unele dintre apariţiile editoriale pot fi procurate din supermarketuri, unde rafturile cu cărţi la preţuri fără concurenţă sunt instalate în apropierea alimentelor congelate sau a produselor de panificaţie.
Cărţile devin astfel mai accesibile faţă de preţurile ridicate din cursul anului, când un roman costă 6.990 de coroane islandeze (circa 52 de euro), aproape dublu faţă de tarifele din Franţa sau Regatul Unit.
"Este greu să cumperi atât de multe cărţi în mod normal, oamenii ar deveni faliţi", a explicat Brynjolfur Thorsteinsson, de 28 de ani, vânzător în cadrul librăriei Mal og menning, aflat în Reykjavik, una dintre cele mai vechi din Islanda.
Preţurile ridicate sunt determinate parţial de cota de TVA pentru cărţi, care a crescut de la 7% la 11% în 2015, şi de costurile de tipărire şi de import. Cum Islanda nu deţine păduri pe teritoriul său, cărţile sunt realizate în străinătate.
Preţurile ridicate au avut un impact negativ asupra pieţei de carte, vânzările scăzând aproape la jumătate începând din 2010.
Pentru a sprijini sectorul de carte, guvernul a decis anul acesta să ramburseze 25% din costurile de producţie la cărţile publicate în islandeză.
