"Am renunţat la urmărirea penală dacă prejudiciul este achitat integral în cursul urmăririi penale şi am adăugat noi, pe lângă penalităţile legale de plătit care rămân în continuare, şi un anumit cuantum, un plus de 50% care se aplică la suma datorată pentru a descuraja evaziunea fiscală. Şi important de spus - această procedură se poate aplica unei persoane o singură dată. (...) E o prioritate pentru noi recuperarea prejudiciului şi aducerea banilor la buget şi nu trimiterea oamenilor la închisoare", a precizat iniţiatorul amendamentului, preşedintele Comisiei Juridice, senatorul PSD Robert Cazanciuc.
Autonomia Ținutului Secuiesc, respinsă
Senatul a respins, marți, în calitate de Cameră decizională, propunerea legislativă privind statutul de autonomie al ţinutului secuiesc, act normativ care are un raport de respingere din partea Comisiei de Administraţie.
Camera Deputaţilor s-a pronunţat, pe 11 aprilie, în favoarea respingerii proiectului, înregistrându-se 218 voturi pentru şi 20 împotrivă.
Iniţiatorul proiectului, deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György, a arătat că nu propune modificarea graniţelor, ci doar autonomie teritorială a ţinutului secuiesc în interiorul statului român.
Potrivit proiectului de lege, "locuitorii Ţinutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă" ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare.
Autonomia comunităţii reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritate autohtonă a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi a unei părţi importante a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, se arată în proiectul de lege.
