„Această revenire pe care o are economia, care nu e o creștere economică, o revenire, pentru că pleacă de la o cădere economică, are un cost foarte mare, iar acest cost este foarte complicat pentru economie și nu este deloc sustenabil. Costul care este? Deficitul bugetar, deficitul contului curent adică împrumuturi extrem de mari, extrem de mari și de rapide și deficitul balanței comerciale. Deci noi suntem în situația în care am crescut, dacă e să zicem că am crescut, de fapt accentuând anumite deficiențe pe care le vom plăti mai târziu. Nu e o creștere sănătoasă. Nu se bazează pe economia care a început să fie mai eficientă, să fie mai profitabilă. Nu. Se bazează pe împrumuturi, împrumuturi foarte, foarte mari pe care încă nu știm unde le-au dus cei care le-au luat și care sunt atât de importante pentru ei încât vor continua. Pentru că România nu are altă șansă ca să se finanțeze atâta timp cât nici PNRR-ul (n.r. Planul Național de Redresare și Reziliență) de care discutăm nu este aprobat și nici nu știm dacă va fi aprobat”, a declarat profesorul de economie Mircea Coșea la emisiunea Jocuri de Putere de la Realitatea PLUS, citat de realitateadebucuresti.net.
„Deci mai mult realism în discuții. Nu ne mai lăudăm cu fel de fel de cifre care au în spate de fapt niște dezechilibre macroeconomice mari pe care până la urmă va trebui să le plătească cineva. Cine? Poate noi, ăștia care suntem la pensie, nu, dar cei tineri în mod sigur. Vor crește impozitele, taxele. Probabil că vom mai vinde din țară tot ce mai avem ca să ne putem plăti datoria. Doamne ferește să ajungem în situația Ucrainei, adică să ne vindem monopolurile. (…) Atunci când ajungi la 50% (n.r. datorie publică din Produsul Intern Brut), conform legii responsabilității fiscale, trebuie să faci un raport în Parlament și trebuie să treci la un program de reducere a cheltuielilor bugetare. Ori nu s-a făcut nimic din asta. După aprobarea PNRR-ului vom depăși 50%pentru că prin PNRR noi luăm un împrumut destul de mare, e adevărat cu o dobândă mică, dar acel împrumut ne va trece peste 50%. Generațiile viitoare vor trebui să plătească”, a concluzionat economistul.
