Viktor Orban, care s-a întâlnit ultima dată cu preşedintele rus Vladimir Putin cu doar trei săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina la 24 februarie 2022, a estimat că războiul ar putea dura ani de zile. "Europa pluteşte în derivă în război chiar în aceste minute, face un act periculos de echilibristică", le-a spus el susţinătorilor sâmbătă, într-un discurs de tip starea naţiunii.
"De fapt, de fapt, ei sunt deja indirect în război cu Rusia", a adăugat premierul. "A început cu căştile, acum suntem la trimiterea de tancuri, avioanele de luptă sunt pe ordinea de zi, iar în curând vom auzi despre aşa-numitele trupe de menţinere a păcii", a spus Viktor Orban.
Premierul Orban a fost reales în 2022 pentru un al patrulea mandat consecutiv cu un discurs anti-război spunând că în campanie a trebuit să lupte nu numai cu adversarii politici, ci şi cu Volodimir Zelenski, declaraţie faţă de care Kievul a protestat la nivel diplomatic.
Sâmbătă, premierul a recunoscut că a fi membră NATO este "vital" pentru Ungaria, dar a declarat că guvernul său nu va trimite arme în Ucraina şi nici nu va rupe relaţiile economice cu Moscova. El a criticat din nou sancţiunile UE, pentru că au afectat economia ungară.
Ungaria, ţară fără ieşire la mare, este puternic dependentă de importurile de gaze naturale şi ţiţei din Rusia, iar gigantul energetic rus Rosatom construieşte o centrală nucleară în ţară în baza unui contract din 2014.
Orban a declarat însă că poziţia Poloniei şi a statelor baltice cu privire la război poate fi de înţeles, iar Ungaria este interesată, la rândul ei, să aibă un stat-tampon până la graniţa cu Rusia. Însă conflictul, crede el, ar fi putut evolua altfel, dacă Rusiei i s-ar fi dat o garanţie că Ucraina nu va fi admisă în NATO.
"În urmă cu un an, Occidentul a decis altfel. Când Rusia a lansat un atac, Occidentul nu a izolat conflictul, ci l-a ridicat la nivel european. Ar fi putut să-l trateze ca pe un război regional local sau ca pe un conflict militar între două naţiuni slave, aşa cum a sugerat Ungaria", a afirmat Orban. "Ceea ce s-a întâmplat este un alt argument împotriva super-statului de la Bruxelles şi în favoarea unor state naţionale puternice", a adăugat el, reiterându-şi poziţiile naţionaliste şi readucând în atenţie conflictul pe care îl are de mulţi ani cu Bruxelles-ul.
Dacă 2022 a fost cel mai dificil an, atunci 2023 va fi cel mai periculos an de la căderea comunismului, crede Viktor Orban. Pe lângă migraţie, care acum devine încet-încet o caracteristică permanentă, ne confruntăm cu doi noi duşmani şi pericole: războiul şi inflaţia, a declarat el în discursul său de evaluare anuală. Premierul a subliniat că vieţile pot fi salvate doar printr-o încetare a focului şi prin negocieri de pace imediate, scrie hirado.hu.
Discursul de sâmbătă al lui Viktor Orban a fost urmărit şi preluat imediat de presa oficială de la Moscova, care s-a grăbit să scoată în evidenţă acele pasaje care servesc propagandei oficiale. Astfel, agenţia de presă a statului rus, TASS, a păstrat pe prima pagină ştiri cu titlul: „Orban este încredinţat că Rusia nu reprezintă o ameninţare pentru Europa” sau „Orban nu exclude posibilitatea ca UE să trimită în Ucraina trupe de menţinere a păcii”, „Orban spune că Ungaria îşi va menţine legăturile economice cu Rusia”, „Orban spune că Ungaria nu este de acord cu abordarea UE a conflictului” etc.
