Consilierul economic de top al premierului Viktor Orban a exercitat presiuni asupra băncii centrale cu puţin timp înainte de întâlnire, pentru a începe să scadă dobânzile, declarând că nivelurile actuale sunt ”extrem de oneroase” pentru economie.
Decizia de a lăsa neschimbată cea mai ridicată dobândă de referinţă a Uniunii Europene, la 13%, văzută de unii economişti ca un test al independenţei băncii centrale, a fost în concordanţă cu apelul unanim al analiştilor dintr-un sondaj Reuters de săptămâna trecută.
De asemenea, banca şi-a lăsat dobânda de depozit overnight neschimbată, la 12,5% şi dobânda de depozit pe termen scurt la 18%, la o licitaţie zilnică a facilităţii pe care o foloseşte pentru a aborda riscurile de piaţă.
”Încă avem nevoie de dobândă de depozit pe o zi de 18% pentru a sparge inflaţia”, a declarat viceguvernatorul Barnabas Virag într-un briefing, adăugând că modificarea dobânzii de bază nu a fost pe ordinea de zi, deoarece NBH s-a concentrat pe îmbunătăţiri pe termen lung în evaluarea riscurilor.
”Banca va înăspri şi mai mult impactul rezervelor obligatorii asupra lichidităţii. În perspectivă, gestionarea lichidităţii rămâne o prioritate, astfel încât să putem menţine condiţiile monetare într-un interval suficient de strâns”, a spus el.
Pentru a încuraja o utilizare mai mare, banca centrală a spus că rezervele opţionale vor fi remunerate la dobânda de licitaţie pentru depozit rapid overnight, în prezent la 18%, în loc de dobânda de bază, de 13%.
Banca a spus că inflaţia a atins probabil vârful în ianuarie, dar a avertizat că dezinflaţia ar putea fi lentă.
Ratele mai mari ale dobânzilor de pe piaţa de bază au prezentat şi alte riscuri posibile, a spus Virag.
Pieţele se aşteaptă ca reducerile dobânzilor să înceapă cândva în al doilea sau al treilea trimestru, odată ce inflaţia începe să se retragă.
Economiştii chestionaţi de Reuters văd loc pentru reduceri ale dobânzii de bază de până la 2,5 puncte procentuale până la sfârşitul anului, pe fondul unei scăderi aşteptate a inflaţiei la o singură cifră, de la peste 25% în ianuarie.
Chiar şi aşa, ei văd că inflaţia din 2023 va ajunge la 18,5%.
Comisia Europeană estimează că inflaţia din Ungaria va fi de 16,4% în 2023, cea mai mare din UE.
Inflaţia preţurilor alimentelor a fost de 48,2% în ianuarie, în termeni anuali, mai mult decât dublu faţă de media UE.
Banca centrală a spus că inflaţia alimentară a atins un vârf în ianuarie, dar inflaţia serviciilor a rămas mai ridicată decât de obicei şi va trebui monitorizată în următoarele luni.
”Preţurile nu s-au dublat, ci s-au triplat sau au crescut de patru ori. Trebuie doar să te uiţi la etichetele de preţ. Ei percep preţuri ca la carne pentru legume”, a declarat, marţi, pensionara Magda Nyeste, în timp ce cumpăra alimente într-o hală de la periferia Budapestei.