În capitala României au fost amenajate doar trei secții de votare, situate în centrul vechi.
Moldova își alege președintele pentru următorii patru ani, însă miza principală a acestei zile o constituie referendumul, prin care alegătorii decid dacă susțin modificarea Constituției pentru a include noțiunea de integrare europeană.
Buletinele de vot au fost imprimate în șase limbi: română, rusă, ucraineană, bulgară, găgăuză și rromani.
Mulți dintre moldovenii care au votat în București s-au pronunțat pentru aderarea țării lor la Uniunea Europeană. Cristian, student la Facultatea de Științe Politice și Relații Internaționale, a menționat că „partea estică privește foarte reticent orientarea progresistă a Republicii Moldova, fiind o amenințare pentru ei această abordare pro-europeană.” El a adăugat că „există un singur răspuns și acela este o deschidere spre Occident. Sper să se materializeze această deschidere în continuare”, arată Buletin de București.
Un alt votant, Maximilian, a explicat că a venit la vot pentru a sprijini prietenii săi rămași în țară și a subliniat că viitorul Republicii Moldova este spre vest. Grigore, de asemenea, și-a exprimat speranța că „Republica Moldova va avea o șansă mai bună să se dezvolte prin orientarea spre Uniunea Europeană, va avea și mai multe oportunități.”
La ora 17:00, prezența la vot era de 43,75%, echivalentul a 128.000 de alegători, însă nu este clar câți dintre aceștia au votat pentru ambele scrutinuri.
Nicolae Ciucă tranșează problema pensiilor militare. „Sper ca Ciolacu să înțeleagă”
În Chișinău, Peste 45% dintre cetăţenii cu drept de vot din Republica Moldova s-au prezentat, duminică, până la ora 18:00, la alegerile prezidenţiale şi referendumul pentru modificarea Constituţiei, potrivit datelor oficiale prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC).
Oficialii CEC au informat că până la ora 18:00 şi-au exprimat dreptul de vot 1.352.884 alegători din totalul celor 2.714.239 înscrişi pe listele electorale, ceea ce reprezintă un procent de 45,84%.
Numărul de alegători care au votat la aceste scrutine este cu aproape 250.000 mai mare faţă de alegerile prezidenţiale din 2020, raportat la acelaşi interval orar. În 2020, până la ora 18.00 au fost votat 1,1 milioane de moldoveni.
În cursa pentru preşedinţia Republicii Moldova s-au înscris 11 candidaţi, însă lupta pentru fotoliul prezidenţial de la Chişinău se va da între actuala preşedintă, pro-europeana Maia Sandu, şi principalul candidat al stângii, Alexandr Stoianoglo, fost procuror general, susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova.
Ceilalţi candidaţi sunt Renato Usatîi (Partidul Nostru), Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei), Irina Vlah (candidat independent), Ion Chicu (Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei), Octavian Ţîcu (Blocul "Împreună"), Andrei Năstase (candidat independent), Tudor Ulianovschi (candidat independent), Victoria Furtună (candidat independent) şi Natalia Morar (candidat independent).
Pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul pentru modificarea Constituţiei au fost constituite 2.221 secţii de votare, dintre care 234 sunt deschise în străinătate.
Din cele 1.987 secţii deschise pe teritoriul Republicii Moldova, cele mai multe, respectiv 306, funcţionează în municipiul Chişinău. În localităţile din Transnistria au fost deschise 30 de secţii de votare. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, pe 2 octombrie 2024, erau înregistraţi 274.475 de cetăţenii cu drept de vot cu domiciliul în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului.
Ce îi scria șeful Hamas, Yahya Sinwar, fiului său? Mesajele pline de ură care au șocat întreaga lume