Desi era “moarta”, femeia le-a descris medicilor etape ale procedurii la care fusese supusa, de la indepartarea unei bucati din craniu si pana la descrierea ferastraului cu care s-a taiat osul.
Ceea ce Pam Reynolds a experimentat a fost o combinatie intre viata de dupa moarte si parasirea trupului. Iar cercetatorii nu contenesc in a cauta explicatii pentru ambele fenomene.
Potrivit statisticilor, aproximativ 18% dintre persoanele resuscitate dupa un atac de cord povestesc o experienta de viata dupa moarte. Constiinta umana si corpul sunt doua entitati diferite si independente. O persoana al carei creier nu functioneaza ar trebui sa nu aiba amintiri noi, sa nu fie constienta. Si, totusi, cum poate fi explicata viata dupa moarte?
Un studiu realizat la Universitatea din Kentucky s-a emis ipoteza potrivit careia aceste experiente au aceleasi principii ca si tulburarile somnul REM (rapid eye movement, primul faza a somnului). Pacientii care sufera de aceasta boala se trezesc inaintea corpului si au halucinatii ca se desprind fizic de corpul inert. Cercetatorii din Kentucky spun ca acelasi lucru se petrece si cu oamenii aflati in moarte clinica. Creierul traumatizat intra in somn REM si de aici confuzia si senzatia de stare de vis si totusi foarte reala.
Oamenii pot auzi sunete si pot vedea lucruri chiar daca sunt in moarte cerebrala. Si asta pentru ca trunchiul cerebral, poate functiona independent de restul creierului, cel putin pentru o perioada. Asa incat, chiar daca o parte din creier este nefunctionala, in trunchiul cerebral pot aparea tulburari ale somnului REM.
Neurologul elvetian Olaf Blanke a efectuat mai multe teste cu electrozi plasati pe creierul pacientei sale in varsta de 43 de ani pentru a observa fiecare parte a creierului ce controleaza. Cand o anumita zona a creierului a fost stimulata, femeia a avut o experienta extracorporala subita. Ca urmare, Blanke si-a dat seama ca stimuland girusul angular (regiune a creierului din lobul parietal) se induce starea de parasire a trupului.
