"Valoarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alocat pentru PNA 2014 — 2016, este de 44.545.756,82 lei, din care pentru anul 2014, 14.852.830,10 lei, pentru 2015 — 14.855.585,69 lei, iar pentru 2016 — 14.837.341,02 lei. Comisia Europeană participă la finanțarea acțiunilor din Programul apicol cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acțiune accesată, excluzând TVA", potrivit actului normativ, scrie Agerpres.
Sprijinul financiar alocat atât din bugetul de stat, cât și din bugetul UE prin Programul Național Apicol pentru perioada 2014 — 2016 se distribuie pentru cinci măsuri, respectiv pentru realizarea sistemului informatic în vederea identificării stupilor, pentru achiziționarea de medicamente, pentru achiziționarea de mătci, roiuri pe faguri
și/sau familii de albine, achiziționarea de stupi în vederea reformării stupilor uzați în urma deplasării acestora în pastoral și decontarea analizelor fizico-chimice care atestă calitatea mierii.
Beneficiarii PNA 2014-2016 sunt apicultori, persoane fizice și juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/ 2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare, organizate în asociații de crescători de albine, federații, uniuni apicole, cooperative agricole sau grupuri de producători recunoscute, conform legislației în vigoare.
Potrivit MADR, sistemul informatic va avea ca scop evidența numărului de apicultori și a numărului de familii de albine, pe județ, total țară și forme asociative prin îmbunătățirea substanțială a Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor.
"Introducerea acestei măsuri se justifică atât prin faptul că alocarea sumelor de către Comisia Europeană se face, în primul rând, în funcție de numărul de familii de albine deținut de fiecare stat membru și ulterior de măsurile propuse a fi finanțate, cât și prin necesitatea existenței unei baze de date fiabile necesare dezvoltării politicilor în domeniu și asigurării unei trasabilități adecvate în ce privește calitatea și siguranța produselor obținute", precizează Ministerul Agriculturii.
În prezent, în România, situația statistică a numărului familiilor de albine este gestionată de mai multe entități (MADR, INS, APIA, ANARZ, forme asociative) care raportează valori diferite, înregistrându-se diferențe de 40% și chiar de până la 80%, conform ultimelor solicitări depuse la Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie (ANARZ).
În vederea realizării sistemului informatic pentru identificarea stupilor, ANARZ achiziționează, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la achizițiile publice, atât hard-ul, cât și soft-ul, părți ce compun acest sistem informatic, în limita sumei de 8 milioane de lei, fără TVA alocată cu această destinație pe perioada 2014 — 2016.
Termenul-limită de depunere a cererii și a documentelor care o însoțesc pentru acțiunile prevăzute în PNA este 1 august a fiecărui an.
În 2013, mai mult de 7.000 de apicultori au beneficiat de Programul Național Apicol, plafonul alocat pentru 2013 fiind de aproape șapte milioane euro, din care 3,4 milioane de euro au fost alocați de CE.
Cei 7.076 de apicultori beneficiari ai sprijinului financiar în 2013 dețin un număr aproximativ de 550.000 de familii de albine și sunt organizați în 147 de forme asociative, la nivel național.
România produce anual, în medie, 20.000 — 22.000 de tone de miere, clasându-se pe locul patru în Europa, anul trecut producția fiind estimată la circa 17.000 de tone. România deține, în prezent, 1,47 milioane de familii de albine și are în jur de 40.000 de apicultori la nivel național, peste 60% dintre aceștea fiind membri ai Asociației Crescătorilor de Albine din România.
Consumul de miere autohton se cifrează, în medie, la 500 de grame pe locuitor/an, mult sub media țărilor UE, unde se consumă între 1,5 kilograme (Olanda și Belgia) și chiar două kilograme în Germania.
