„Avem aceste analize detaliate, efectuate de colegii noștri de la Institutul de Sănătate Publică. De la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie și până astăzi au fost diagnosticate cu COVID-19 peste 299.000 de persoane, deci aproape 300.000 de persoane, cu o medie zilnică de circa 3.400 de cazuri. Numărul de decese înregistrate în aceeași perioadă de timp din aceste cazuri a fost de 7.471, cu o medie zilnică de 85 de decese de la debutul campaniei de vaccinare. Din toate aceste decese, 89 sunt la persoane diagnosticate cu COVID-19 și care aveau în istoricul recent vaccinarea.
Uitându-ne la aceste 89 de decese, 77 erau persoane care aveau doar o doză primită, iar timpul de la prima doză până la diagnosticul de COVID era de 12 zile, deci, practic, diagnosticul a fost stabilit înainte de cele 14 zile în care încep să apară anticorpii, începe să apară răspunsul imun protector. Celelalte 12 cazuri erau la persoane care aveau ambele doze primite, iar timpul mediu de la cea de-a doua doză și până la diagnosticul de COVID era de 10 zile, practic, înainte ca beneficiile maximale de după vaccinare să apară. Vârsta medie era 72 de ani și toate aveau comorbidități.
Dacă am analizat rata de fatalitate la persoanele care au fost diagnosticate cu COVID care au fost vaccinate, respectiv persoane nevaccinate, practic în rândul celor care au fost diagnosticați cu COVID și nu erau vaccinați, rata de fatalitate a fost de 2,4%. În cealaltă parte, uitându-ne la persoanele care erau diagnosticate cu COVID și fuseseră și vaccinate, această rată de fatalitate este de 0,02%, adică două persoane din 10.000. Deci beneficiile vaccinării sunt indiscutabile. Din păcate, sigur, nu putem vorbi de o protecție 100%. Circa 5% din populația oricărei țări nu dezvoltă răspuns imun protector nici după boala naturală, nici după vaccinare”, a explicat Valeriu Gheorghiță.
„Trebuie menționat că vaccinarea la o persoană care se află în perioada de incubație sau cu o infecție asimptomatică la momentul în care este vaccinată nu influențează în niciun fel evoluția naturală a bolii și nici conduita terapeutică. Diagnosticul, tratamentul este similar și evoluția bolii este cea care este dictată mai degrabă de factorii de risc individuali ai pacientului: de vârstă, de bolile cronice asociate, de tipul tulpinii”, a mai spus Gheorghiță.