UPDATE: Vineri seară, Facebook a cedat şi a îngăduit postarea pe site-ul de socializare al fotografiei iconice, precizând, într-un comunicat de presă, că "recunosc istoria şi importanţa globală a imaginii respective" şi că, de acum încolo, această fotografie poate fi share-uită, dar că va dura ceva timp până la implementarea schimbării.
Cel mai mare ziar in Norvegia, Aftenposten, duce o campanie dură împotriva cenzurării de către Facebook a acestei fotografii iconice. Totul a început când scriitorul Tom Egeland a folosit fotografia într-un articol în care discuta despre cele şapte fotografii care au schimbat istoria războiului, informează The Guardian. Facebook, care nu îngăduie postarea fotografiilor în care pot fi observate organele genitale, a şters imaginea, pentru că fetiţei din Vietnam napalmul îi arsese hainele şi pielea. Mai mult, Facebook a şters contul lui Egeland. Iar atunci s-a implicat cel mai mare ziar din Norvegia, Aftenposten, care a vorbit despre cenzura fotografiei pe contul său de Facebook şi a primit un mesaj prin care i se cerea fie să "şteargă sau să pixeleze" fotografia, dar a şters postul înainte ca ziarul să poată acţiona în vreun fel.
Editorul ziarului i-a scris o scrisoare lui Mark Zuckerberg, pe care a început-o cu "Dragă Mark", sintagma devenind trend pe Twitter. În ea îl acuză că "e cel mai important editor al lumii" şi că "abuzează de puterea sa". Fondatorul Facebook nu a răspuns, dar compania Facebook rămâne fermă: "În timp ce recunoaştem că fotografia e iconică, e dificil să creezi o distincţie între a permite postarea unei fotografii a unui copil gol într-o circumstanţă şi în alta".
