"Legat de gestionarea migraţiei, accentul va fi pus pe evaluarea stadiului implementării acordurilor în domeniul migraţiei cu unele state din Africa, precum şi a Declaraţiei UE-Turcia. Totodată, se va aborda şi tema reformei sistemului de azil, inclusiv principiile de responsabilitate şi solidaritate. Preşedintele României va susţine intensificarea dialogului şi a cooperării cu statele de origine sau de tranzit ale migranţilor, în vederea dezvoltării lor economice, ceea ce va conduce, implicit, la diminuarea fluxurilor migratorii spre Uniunea Europeană", informează Preşedinţia.
Un alt punct asupra căruia România va insista este necesitatea continuării implementării Declaraţiei UE-Turcia în domeniul migraţiei. Preşedintele "va susţine că dialogul şi comunicarea cu autorităţile turce rămân esenţiale, Turcia fiind un partener cheie al Uniunii Europene, precum şi un aliat important în cadrul NATO".
În ceea ce priveşte securitatea internă a UE, vor fi analizate progresele înregistrate în ceea ce priveşte Agenda europeană pentru securitate. "Preşedintele României va sublinia că ţara noastră sprijină activ măsurile şi instrumentele necesare consolidării securităţii interne a Uniunii şi a unei mai bune apărări a graniţelor sale externe", potrivit comunicatului Administraţiei Prezidenţiale.
Șefa guvernului de la Londra, Theresa May, va fi marea absentă de la cina de lucru consacrată Brexit-ului, o reuniune informală în 27 care devine ceva obișnuit la summiturile europene după referendumul britanic din 23 iunie.
La fel ca fostul premier David Cameron, Matteo Renzi a căzut victima scăderii de popularitate ce semnifică o nemulțumire cvasigenerală a alegătorilor în Europa.
Renzi va fi înlocuit la summit de noul șef al guvernului de la Roma, Paolo Gentiloni, unul dintre colaboratorii săi apropiați, care a deținut portofoliul externelor.
O altă victimă a lipsei de popularitate, președintele francez François Hollande va participa la unul dintre ultimele sale Consilii Europene, după ce a anunțat că nu va candida pentru un nou mandat la alegerile din primăvara lui 2017.
Redus la o singură zi, summitul de la Bruxelles se va desfășura în două etape: un dejun și o sesiune de lucru — având pe agendă criza migranților și acordul UE-Turcia, apărarea europeană, Ucraina și Siria, urmate de o cină în 27, la care premierul britanic Theresa May nu va fi prezentă, adaugă agenția de presă franceză.
În timpul cinei, cei 27 de șefi de stat sau de guvern participanți ar urma să cadă de acord asupra unui text care să prevadă 'deschiderea cât mai rapid posibil a negocierilor' cu Londra după ce procesul ieșirii Regatului Unit din UE va fi fost lansat oficial, a precizat o sursă diplomatică europeană.
Acest document succint — care ar putea suferi modificări până joi — subliniază că 'Cei 27' sunt gata să negocieze notificarea de către Londra a activării articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, care va lansa negocierile în vederea separării de UE.
Guvernul conservator al Theresei May a promis că va începe procedura de 'divorț' de UE până la 31 martie 2017.
Conform unei surse europene, negociatorul-șef al Comisiei Europene pentru Brexit, francezul Michel Barnier, 'va fi în prima linie, în coordonare cu statele membre' pe toată durata negocierilor, care ar urma să se încheie până în octombrie 2018.
Din partea Bruxelles-ului, în orice caz, li se refuză britanicilor opțiunea unui Brexit 'ca la carte'. 'Cei 27' sunt fermi în ceea ce privește viitorul acces la piața unică europeană, opunându-se participării Londrei dacă aceasta nu respectă libera circulație a persoanelor, în special a forței de muncă provenite din Europa de Est.
În așteptarea notificării britanice, liderii europeni vor să includă în discuții și dosarele care divizează Uniunea, în special cel referitor la Rusia, în contextul în care președintele ales al SUA, Donald Trump, intenționează să promoveze o relaxare a relațiilor cu Moscova.
Astfel, referitor la conflictul din Ucraina, în pofida rezervelor exprimate de Italia, liderii 'Celor 27' ar urma să recomande prelungirea sancțiunilor economice impuse Moscovei în vara lui 2014 și care vizează sectorul bancar, cel petrolier și industria de apărare rusă.
În legătură cu Siria, în particular cu căderea iminentă a părții de est a orașului Alep, este însă improbabil ca sancțiunile contra Rusiei, aliat tradițional al Damascului, să se afle pe agenda discuțiilor dintre liderii statelor UE, încheie AFP.