Ce presupune un tren alimentat cu hidrogen? Specialiștii îl numesc „mașina electrică” a căilor ferate. Este dotat cu celule de combustie care produc energie electrică printr-o reacție chimică între hidrogen și oxigen. În urma acestui proces, singurele emisii în atmosferă sunt aburul și apa. Trenul poate merge cel mult 1.000 de kilometri, astfel că este mai degrabă o alternativă pe rutele scurte. Costul unui singur astfel de tren este de aproximativ 12 milioane de euro, iar România vrea să cumpere 20.
Ultima dată când România a cumpărat trenuri noi a fost înainte să intre în Uniunea Europeană. Atunci s-au achiziționat „Săgețile Albastre”.
Acum însă, în cadrul PNRR, România are o listă de cumpărături mult mai mare: 20 de rame electrice pentru trenuri de lung parcurs, 16 locomotive electrice noi, capabile să atingă 160 km/oră și să tracteze 16 vagoane, 100 de vagoane modernizate, dar și 12 rame electrice pe hidrogen, care circulă pe distanță scurtă și medie.
Proiectul trenurilor cu hidrogen se află însă la început și a fost implementat doar în Germania. Franța, Italia și Marea Britanie au făcut și ele prima comandă de astfel de trenuri.
Trenurile sunt fabricate de compania franceză Alstom. Gabriel Stanciu, directorul general al Alstom România, a explicat care sunt beneficiile acestei noi tehnologii:
„Dacă nu mai vrei să folosești trenuri diesel, atunci ai două variante: electrificarea liniilor sau trenuri cu hidrogen sau pe baterii. Electrificarea tuturor liniilor de cale ferată nu este viabilă din punct de vedere economic. La nivel european, din cei 226.000 km de cale ferată, aproape jumătate nu sunt electrificați. În România, care deține a șaptea rețea de cale ferată ca mărime din Uniunea Europeană, procentul de linii neelectrificate este de circa 60%. Trenul cu hidrogen nu are nevoie de o infrastructură specială, el poate circula pe infrastructura existentă. Ceea ce trebuie construit sunt stațiile de alimentare cu hidrogen, dar ele sunt asemănătoare stațiilor de alimentare cu carburant tradițional și există deja interes în piață pentru acest tip de proiecte”.
Deși sună promițător, trenurile cu hidrogen se pot dovedi a fi prea puțin eficiente. Tehnologia este o soluție "verde" într-un peisaj plin de trenuri poluante, însă hidrogenul se găsește în cantități mici în natură, fiind prezent în compuși. Ce înseamnă asta? Potrivit hotnews, pentru a separa hidrogenul trebuie să consumăm energie, iar numai după, îl putem arde. Problema este că, din cauza ineficienței inevitabile a proceselor, arderea hidrogenului produce mai puțină energie decât cea cheltuită pentru separarea lui din compuși. Hidrogenul verde este fabricat folosind electricitate fără carbon. Dar procesul foarte scump și costurile vor scădea mai puternic abia după anul 2030.
Potrivit promisiunilor asumate în PNRR, trenurile cu hidrogen ar trebui să fie folosite în țara noastră într-un proiect pilot pe linia Aeroport Otopeni – București – Pitești. Oficialii s-au gândit și la alimentarea trenurilor. Se va face la București, la o stație duală de alimentare cu hidrogen care va fi amplasată astfel încât să poată alimenta atât trenurile, cât și mașinile. Un tren ar avea nevoie de 90 de minute pentru a fi încărcat complet. O altă posibilă rută este cea dintre Timișoara și Reșița.
Dar, în timp ce pe oficiali îi preocupă cele mai noi tehnologii, în trenurile și gările din țară situația este revoltătoare. Într-o gară de lângă litoralul românesc, oamenii așteaptă trenul în soare, la temperaturi greu de suportat.
