Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, la 1 ianuarie 2018 populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu 350 mii persoane populaţia tânără de 0-14 ani, 3,614 milioane faţă de 3,264 milioane persoane anul trecut. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 107,9 (la 1 ianuarie 2017) la 110,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2018).
Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,3 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2017. Vârsta mediană a fost de 41,2 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2017. La 1 ianuarie 2018 cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%). Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (5,0%) şi a celei de 10-14 ani (5,1%).
În ansamblu, populaţia după domiciliu, adică numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, care poate să includă şi emigranţii, a scăzut la 22,194 milioane persoane, cu 0,2% mai mică faţă de 1 ianuarie 2017, potrivit INS.
În 30 de ani, populaţia României va ajunge la nivelul anului 1950, iar în 2100 vom fi mai putini cu şapte milioane şi jumătate. Cu o populaţie de 19,679 milioane de locuitori în 2017, România va ajunge la 16,397 milioane de locuitori în 2050, întorcându-se, practic, la nivelul anului 1950, aşa cum arată datele ONU, care prevede un viitor sumbru al ţării noastre, inclusă în topul 10 al statelor al căror număr de locuitori va scădea cu peste 15%. De partea celalată, lumea se va confrunta cu o creştere a populaţiei în ţările subdezvoltate, organismele globale ajungând în punctul în care nu vor mai putea lupta cu sărăcia, inegalitatea, foametea şi malnutriţia.
