În fiecare an, la 6 ianuarie, Biserica Ortodoxă celebrează creştinarea lui Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. Momentul de botez al Mântuitorului are o semnificaţie aparte în religie, pentru că atunci, la apa Iordanului, s-a arătat Sfânta Treime: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Boboteaza mai este cunoscută și sub numele de Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului sau Descoperirea cuvântului Întrupat.
Cea mai importantă tradiție de Bobotează este sfințirea apelor. În această zi, de Bobotează, există tradiția conform căruia preoții sfințesc toate apele din care oamenii vor lua, mai apoi, pentru a stropi gospodăriile, casele și animalele, păstrând restul apei, pentru leac.
Totodată, în satele și orașele traversate de râuri există obiceiul ca preoții să arunce crucea în apa înghețată, iar tinerii curajoși se aruncă în apele înghețate pentru a o scoate la mal.
Potrivit tradiției și credinței, se pune că cel care va reuși să aducă la mal crucea aruncată în apă va avea parte numai de bine și va fi ferit de orice fel de boală.
În ziua de Bobotează bătrânii spun că dacă vremea e frumoasă, atunci anul va fi bogat în pâine și pește. Dacă la Bobotează vremea a fost rece, atunci după ieșirea cu „Iordanul” se va încălzi, iar dacă vremea a fost caldă, atunci se va înăspri.
Apa sfințită de Bobotează se numește Agheasmă Mare și se crede despre aceasta că are putere sfințitoare și tămăduitoare. Astfel, odată ajunși cu agheasma acasă, oamenii trebuie să înmoaie busuioc în aceasta și să stropească curtea, casa, animalele și grădina pentru a le feri de rele. De asemenea, se poate pune un trop de aghiasmă în apa de băut a animalelor și la rădăcina pomilor și a florilor din ghiveci.
În ziua de Bobotează, nu se spală, nu se muncește, mai ales pentru faptul că sunt sfințite apele. Cel ce va încălca această tradiție, va atrage ghinionul asupra sa. De asemenea, de Bobotează nu se dă nimic cu împrumut și nu se face scandal.
