„Astăzi, Comisia UNESCO a decis la Paris, în urma evaluării, dacă Ţinutul Buzăului va fi sau nu recomandat pentru titlul de Geoparc Internaţional UNESCO. Mulţi ani de lucru, de cooperare, mulţi parteneri şi multă pasiune. Rezultatul? Vot pozitiv! În aprilie, urmează votul final al boardului”, au scris pe Facebook reprezentanţii Asociaţiei Ţinutul Buzăului.
Pentru a obţine statutul de Geoparc Global, “Ţinutul Buzăului” a avut de bifat 99 din cele 101 de criterii analizate de specialişti în toamna acestui an. “Buzău Land” va deveni, dacă votul va fi pozitiv și în primăvară, un teritoriu recunoscut pe plan internaţional, fiind promovat de UNESCO şi de reţeaua Europeană şi Globală a Geoparcurilor. Statutul de Geoparc Global va atrage turişti în zonă şi va avea potenţial pentru a convinge antreprenori să investească în turismul alternativ, în agroturism, turism cultural ori de aventură. Titlul, odată obținut, va trebui menţinut. La fiecare patru ani, teritoriul va fi reevaluat şi revalidat de doi specialişti internaţionali, pentru a se verifica progresul în dezvoltarea comunităţilor.
Ținutul Buzăului este o zonă rurală care atrage, primește și dorește călători.
Cu toate acestea, Ținutul nu este o stațiune turistică, ceea ce înseamnă că puritatea naturii și a culturii, dar și stilul de viață al locuitorilor sunt mai importante decât confortul vizitatorilor.
Ținutul Buzăului este un teritoriu de dezvoltare sustenabilă care se găsește în zona de curbură a Carpaților, la tranziția dintre dealuri și munți.
Este un teritoriu complet rural care se întinde pe o suprafață de aproape 1.036 km pătrați și care coincide cu limitele administrative a 18 comune.
Ținutul este locuit de circa 43.000 de munteni, cu o tradiție a locuirii care se întinde cel puțin până în epoca bronzului, potrivit Asociației Ținutul Buzău. Geoparcul este format din 18 comune.
Una dintre strategiile aplicate de 14 ani în teritoriu de Asociația Ținutul Buzău este dezvoltarea turismului alternativ, de descoperire și explorare.
În Ținutul Buzăului, în apropierea satului Terca poți observa un fenomen rar și spectaculos. Este vorba de focurile vii sau de flăcările eterne, focuri naturale care ard aproape neîncetat, direct din pământ. Sursa acestor flăcări este metanul care ajunge la suprafață în mod natural, după o călătorie de la peste 3 km adâncime. Poți vedea sunt multe locuri cu vulcani noroioși. Unii dintre aceștia dau naștere lavelor de noroi, pe când alții generează mici explozii, complet inofensive, dar care imită la o scară mică erupțiile vulcanilor din Hawaii sau a lui Stromboli. Poți descoperi cenușa pietrificată a unor vulcani care au erupt acum mai bine de 10 milioane de ani. Cenușa este formată din particule microscopice de sticlă vulcanică și cristale, care au fost sparte în timpul unor explozii vulcanice, aruncate în atmosferă și purtate de vânt în jurul globului.
„Ne străduim ca acest turism să fie sustenabil și echitabil aducând beneficii vizitatorilor, locuitorilor, dar și cadrului natural și cultural.
Alternanța și armonia dintre peisajul rural și peisajul sălbatic este una dintre principalele resurse ale zonei și încercăm să dezvoltăm infrastructura de vizitare, dar și să administrăm fluxul de călători astfel încât toate acestea să aibă un impact minim asupra mediului și asupra valorilor care fac ca acest loc să fie atractiv: natura, cultura, liniștea, sălbăticia”, potrivit tinutulbuzaului.org.
În luna septembrie, doi evaluatori ai UNESCO au venit la Buzău şi timp de patru zile au verificat mare parte din localităţile ce alcătuiesc geoparcul. La final, aceştia s-au declarat încântaţi de ceea ce au găsit în teren chiar dacă au spus că oricând este loc şi de mai bine.
”Cred că acest geoparc are un mare potenţial şi echipa a făcut un pas important alături de populaţia locală şi cred că următorul pas care trebuie făcut este de a face o mai bună infrastructură în zonă, pentru că este oarecum greu de ajuns în unele locuri, iar zona are un mare potenţial de a atrage oamenii. Ne gândim la drumuri, la accesibilitate, la centre de vizitare ca cele pe care le-am văzut, care sunt extraordinare”, a spus, în septembrie, Margaretha Roelfs, evaluator UNESCO.
În Ținutul Buzăului există aproape 100 de ani pietrele cu tot soiul de forme bizare din Ținut, care mai sunt cunoscute și ca Moși și Babe. Au apărut tot felul de povești pe seama lor, poveștile tradiționale spunând că sunt gazdele unor spirite buclucașe, iar povestea geologică spunând că s-au format din nisipul depus într-o deltă preistorică, potrivit descrierii Asociației Ținutul Buzău. Vei găsi munți de sare și poate și chihlimbar, pentru că în acest ținut au fost 13 mine de chihlimbar, dar și multe așezări rupestre, dintre care peste 20 au fost deja documentate.
”O veste foarte bună! Ţinutul Buzăului a primit astăzi un vot pozitiv în Consiliul UNESCO, ceea ce înseamnă că suntem recomandaţi să devenim Geoparc Global UNESCO în 2022! Rezultatele muncii în echipă încep să se vadă şi sunt mândru că Ţinutul Buzăului va primi recunoaşterea internaţională pe care o merită! În primăvară va avea loc votul boardului UNESCO, care reprezintă ultimul pas şi care se bazează pe recomandarea dată astăzi de Consiliul UNESCO. Ne mai despart doar câteva luni de votul final, care va fi cu siguranţă unul pozitiv!”, a scris și preşedintele CJ Buzău, Petre Emanoil Neagu, pe Facebook.
Odată obținut statutul de geoparc UNESCO, „Buzău Land”, managementul Geoparcului va fi asigurat de Asociaţia Ţinutul Buzăului şi va fi sprijinit de partenerii săi, Consiliul Judeţean Buzău şi Universitatea din Bucureşti, de un Consiliu Ştiinţific, precum şi de un Consiliu Consultativ. De asemenea, pentru ca Ţinutul Buzăului să poată funcţiona ca Geoparc UNESCO, el va avea un buget multi-anual. O parte din acest buget va fi asigurat de Consiliul Judeţean Buzău, iar cealaltă parte - din fondurile Asociaţiei Ţinutul Buzăului. La bugetul Geoparcului se vor adăuga sponsorizări, donaţii etc.