Sectorul public este tot mai puțin atractiv pentru tinerii din generațiile Z și Millenials, doar 12% dintre angajații la stat având vârste cuprinse între 18 ani și 35 de ani, arată datele unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP.
Printre motivele care țin tinerii din România departe de lucrul în instituțiile publice se află metodologia complicată a recrutării, mediul de lucru învechit, salariile mai mici decât în companiile private, lipsa de investiții în tehnologii și digitalizare, lipsa oportunităților de dezvoltare personală, flexibilitatea locului de muncă și lipsa modernizării din punct de vedere tehnic.
Studiul, desfășurat pe un eșantion de 5.166 de respondenți, relevă faptul că doar 12% dintre angajații din sectorul public sunt tineri, cu vârsta cuprinsă între 18 ani și 35 de ani. Aceste date subliniază o tendință îngrijorătoare de îmbătrânire a forței de muncă din acest sector, sugerând necesitatea unor politici și strategii care să încurajeze tinerii să se îndrepte spre cariere în administrația publică.
În paralel, studiul scoate în evidență faptul că românii care lucrează sau ar dori să lucreze în sectorul public apreciază în mod deosebit anumite aspecte ale acestui mediu profesional. Printre acestea se numără programul de lucru, care este perceput ca fiind mai flexibil și mai prietenos comparativ cu cel din sectorul privat. Echilibrul dintre viața personală și cea profesională este un alt factor important, mulți angajați din sectorul public raportând că reușesc să își mențină un stil de viață echilibrat, fără sacrificii majore pe plan personal.
Stabilitatea în carieră și siguranța locului de muncă sunt alte două motive pentru care mulți români se simt atrași de sectorul public. Cu toate acestea, datele studiului indică necesitatea unor măsuri de reformă pentru a atrage și reține mai mulți tineri în sectorul public.
De ce tinerii nu sunt atrași să lucreze la stat
„În sectorul public, se observă o tendință îngrijorătoare: prezența tinerilor în acest sector pare să fie aproape inexistentă. Cifra redusă reflectă existența unor obstacole semnificative în ceea ce privește posibilitatea tinerilor de a-și găsi un loc de muncă în cadrul instituțiilor publice. Printre acestea se află și faptul că instituțiile statului nu au reușit să facă atractiv mediul de muncă pentru tineri, care, aflați la început de drum profesional, ar dori să învețe de la specialiști. Metoda de recrutare greoaie, modul de lucru învechit, mediul de lucru anost, lipsa de provocări și lipsa de oportunități de dezvoltare sunt suficiente motive pentru ca tinerii să evite să lucreze la stat. Asta, deși tinerii din România sunt muncitori, dedicați, creativi, știu să folosească tehnologia modernă și sunt la zi cu inovările și evoluția digitală, și astfel pot contribui la optimizarea modului de lucru și la atingerea rezultatelor instituției în mod eficient. Instituțiile publice ar trebui să acorde o atenție deosebită creării unui mediu de lucru atractiv și stimulativ pentru tineri, oferindu-le oportunități de dezvoltare profesională, cât și personală”, afirmă Bogdan-Costin Fârșirotu, Președintele Centrului de Formare APSAP.
Din experiența Centrului de Formare APSAP, tinerii din România preferă să lucreze în sectorul privat și evită angajarea în sectorul public dintr-o serie de motive demne de înțeles. Salariile oferite de companiile private sunt, pentru tinerii fără experiență, mai mari comparativ cu cele din sectorul public. Companiile private oferă numeroase oportunități rapide și eficiente de dezvoltare și creștere profesională, inclusiv prin programe de training, mentorat, teambuilding și posibilități de avansare în carieră, oportunități pe care tinerii le consideră esențiale pentru progresul lor profesional.
“Mediul de lucru din sectorul privat este perceput ca fiind mai dinamic și flexibil, în contrast cu birocrația și rigiditatea din sectorul public, unde procedurile complexe descurajează adesea inițiativa și inovația. „În plus, tinerii sunt atrași de companiile private care valorizează inovația și tehnologia, oferind un mediu de lucru modern și resurse care facilitează productivitatea și bunăstarea. În comparație, sectorul public este văzut ca fiind mai puțin inovator și mai rezistent la schimbare. Astfel, doar prin crearea unui mediu de lucru modern, dinamic și favorabil creșterii profesionale, sectorul public va putea concura eficient cu sectorul privat în atragerea și menținerea tinerilor cu potențial. Investiția în resurse umane, adaptarea la noile realități economice și sociale și promovarea unei culturi organizaționale deschise și inovatoare sunt pași esențiali pentru a transforma sectorul public într-un angajator de top pentru tinerii din România”, susține Bianca-Florentina Zichil, Director în cadrul Centrului de Formare APSAP.
Un alt motiv care îndepărtează tinerii de instituțiile statului poate fi metodologia complicată a procesului de recrutare, care se bazează exclusiv pe capacitatea de memorare a numeroase legi. Acest lucru se poate vedea în anunțurile de concurs din sectorul public, unde sunt menționate doar reperele bibliografice care însumează în medie 800 de pagini de legislație pentru posturi de execuție. Bibliografia și subiectele concursului cuprind exclusiv legi complexe în funcție de specificul postului, precum Codul Administrativ, Legea Achizițiilor Publice, Codul Civil, Codul de Procedură Civilă, Legea Construcțiilor etc.
„Așteptările viitorului angajator sunt ca aceste acte normative să fie însușite de candidați într-un orizont de aproximativ 30 de zile. Spre exemplu, odată angajat pe o poziție de execuție de consilier debutant, un tânăr are de așteptat aproximativ 7 ani pentru a ajunge pe treapta maximă de salarizare a postului respectiv. El va trece în acest interval prin diferitele grade profesionale ale postului, de la debutant, asistent, principal și până la superior, ca nivel maxim. Toate aceste aspecte descurajează în special tinerii care ar putea fi motorul schimbării în bine a sectorului bugetar”, declară Fârșirotu.
Potrivit Codului Administrativ, pentru ocuparea unei funcții publice există o etapă de recrutare națională, derulată de Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), și un concurs pe post, organizat de instituția publică angajatoare. Prima etapă constă în verificarea cunoștințelor generale și a competențelor generale necesare pentru ocuparea unei funcții publice și este realizată printr-un concurs la nivel național. La fel ca în cazul altor posturi scoase la concurs la nivel național, se impune o bibliografie considerabilă și extinsă, care include: Constituția României, Legea nr. 202/2022 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, Codul Administrativ cât și Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
După promovarea concursului național, persoanele nu dobândesc calitatea de funcționar public, ci vor putea participa, timp de 3 ani, la orice concurs pe post organizat de o instituție publică. Etapa de selecție este făcută de instituția angajatoare și constă în verificarea cunoștințelor de specialitate și a competențelor specifice, necesare ocupării unei funcții publice vacante, realizată prin concurs pe post.
„Mulți tineri caută încă din perioada facultății oportunități de carieră. Majoritatea participă la târguri de job-uri special organizate pentru ei. Din păcate, în cadrul acestor evenimente, nu se regăsesc instituțiile publice care să își prezinte ofertele și oportunitățile de angajare, iar instituțiile publice nu oferă posibilitatea de a lucra cu jumătate de normă. Totodată, de foarte mulți ani, un număr semnificativ de companii private, în special din sectorul IT&C, organizează pentru tinerii din facultăți programe de tip internship plătit, chiar și cu jumătate de normă, cu posibilitate de prelungire a contractului de muncă”, afirmă Aylin-Alexia David, Analist în cadrul Centrului de Formare APSAP.
Datele evidențiază necesitatea unei abordări proactive în recrutarea și implicarea tinerilor în cadrul sectorului public. „Tinerii aduc un potențial imens de inovare, flexibilitate și cunoștințe în domeniul digital, elemente cruciale pentru îmbunătățirea serviciilor publice și pentru adaptarea la schimbările din societate, în special cele de natură digitală. Numai printr-o implicare activă și bine direcționată a tinerilor putem asigura o evoluție continuă și relevantă a sectorului public, capabilă să răspundă prompt și eficient nevoilor comunităților noastre”, afirmă Anca-Cătălina Bașturea, Analist în cadrul Centrului de Formare APSAP.
Conform datelor publicate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici din 2022, la nivelul României, doar 2,4% dintre funcționarii publici au vârsta sub 30 de ani, comparativ cu aproape 44% funcționari cu vârsta de peste 50 de ani. Motivul poate fi explicat de absența unei strategii de atragere și păstrare a tinerilor, care să sprijine și să susțină procesul de reformă în administrația publică.
De ce preferă românii să lucreze la stat
Dintre cei 5.166 de respondenți, 47,4% au menționat că unul dintre principalele motive pentru care aleg o carieră în sectorul public este echilibrul dintre viața personală și cea profesională. Acest aspect subliniază importanța pentru angajații români a stabilității între responsabilitățile profesionale și cele personale.
Un alt factor motivator este programul de lucru, preferat de 46,7% dintre respondenți. Mulți angajați apreciază un program de lucru echilibrat, care oferă predictibilitate și stabilitate în organizarea timpului fără a fi nevoiți să cumuleze ore suplimentare.
Stabilitatea în carieră este, de asemenea, un motiv frecvent ales de peste 45% dintre participanții la sondaj. Sectorul public este perceput ca oferind o carieră mai sigură și stabilă comparativ cu sectorul privat, beneficiind adesea de avantaje precum pensiile avantajoase.
