Prima tabără pregătită să primească refugiaţi are 60 de corturi şi este amplasată în localitatea timişeană Lunga. Aici vor fi trimişi translatori şi personal medical. Şi la Moraviţa se pregăteşte o tabără pentru refugiaţi. Primăria a pus la dispoziţia autorităţilor o suprafaţă de aproape opt hectare din păşunea comunală, pe care vor fi montate tot 60 de corturi.

Şi la Beba Veche, localitate aflată la graniţa cu Serbia şi Ungaria, sunt pregătiri intense. Aici nu s-au ridicat corturi, dar au fost aduse forţe suplimentare.

"Încă de săptămâna trecută s-a desfăşurat la Beba Veche un exerciţiu destul de amplu de poliţia de frontieră şi organizaţiile de situaţii de urgenţă. Acest exerciţiu a testat reacţia lor de intervenţie. Este delimitată lângă Poliţia de Frontieră o suprafaţă de aproximativ cinci hectare unde se poate amenaja provizoriu o tabără pentru refugiaţi",  a declarat primarul comunei Beba Veche, Ion Bohâncanu.

Între timp, românii care locuiesc în apropierea graniţei cu Ungaria spun că nu sunt de acord cu ideea amplasării unui gard pe hotar, dar nici cu o eventuală intrare a refugiaţilor în ţara noastră.

"Fiecare să-şi păstrează ţara lui, să aibă grijă de ţara lui. V-ar place să fie toate felurile de oameni şi terorişti şi toate? Nu. Mie nu-mi place", afirmă un locuitor.

"Ca om sunt împotriva acestor garduri, că asta a fost în vremea lui Gheorghiu Dej, în anii stalinismului. Politicienii ar trebui să se întâlnească. Nu pot să despartă civilizaţia", spune un alt locuitor.

Până acum doar doi refugiaţi au intrat în ţara noastră, însă 'din greşeală'.

"Doi cetăţeni din Afganistan care au fost în prima secundă interceptaţi. Aceşti doi cetăţeni efectiv i-au implorat pe autorităţi să le deie drumu în Serbia menţionând de nu ştiu câte ori că au greşit ruta", a adăugat primarul comunei Beba Veche.

În urma discuţiilor din comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă, Ministerul de Interne efectuează exerciţii la graniţa de vest a României. În judeţul Timiş, au fost trimişi poliţişti de frontieră, jandarmi şi pompieri, iar zona este survolată din elicoptere.

MAE: Primirea a 1.785 de refugiaţi, limita fizică pe care o avem la nivel naţional acum

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, sâmbătă, că România îşi menţine poziţia privind numărul refugiaţilor pe care îi poate primi, adăugând că 1.785 este limita fizică, dar că îşi poate îmbunătăţi capacităţile în viitor, fiind nevoie de fonduri europene.

"Preşedintele a vorbit despre cotele de refugiaţi după reuniunea CSAT de săptămâna trecută, unde au fost prezenţi primul-ministru, miniştrii şi preşedintele. Am vorbit despre această situaţie şi poziţia expimată de preşedinte este bineînţeles valabilă. Noi nu credem că, dacă se impune un număr anume de refugiaţi, este un lucru bun. Nu credem că acesta reprezintă spiritul european, solidaritatea, un fel de solidaritate pe care o sprijinim foarte mult", a spus Aurescu, întrebat dacă România îşi menţine poziţia că poate primi doar aproximativ 1.700 de refugiaţi şi în legătură cu faptul că preşedintele României a spus este nevoie de mai multe fonduri europene.

Bogdan Aurescu a făcut aceste declaraţii după întrevederea cu omologul său olandez, Bert Koenders.

Şeful diplomaţiei române a adăugat că 1.785 refugiaţi este numărul maxim pe care îl poate primi România, este "limita fizică", dar acest lucru nu înseamnă că nu îşi poate îmbunătăţi capacităţile în viitor, pentru care este nevoie de fonduri europene.

"Reamintesc că în iulie deja avem 1.785 de refugiaţi pe care îi vom primi în România, acesta reprezintă numărul maxim pe care îl putem primi acum, în funcţie de capacitatea la nivel naţional. E vorba despre limita fizică pe care o avem la nivel naţional acum. De aceea, menţinem această poziţie. Nu înseamnă că în viitor nu vom putea să ne îmbunătăţim capacitatea naţională de a primi mai mulţi refugiaţi. Desigur, în acest proces, de îmbunătăţire a capacităţii noastre, avem nevoie de sprijin, cu ajutorul fondurilor europene şi sprijinul Comisiei şi vedem împreună după reuniunea miniştrilor de justiţie şi de afaceri interne care sunt fondurile disponibile pentru sprijinul la nivel naţional şi pentru a vedea care este capacitatea statelor membre de a se ocupa de această criză a refugiaţilor", a menţionat Aurescu.

La solicitarea Germaniei, pe 23 septembrie, la Bruxelles, ar urma să aibă loc un summit extraordinar al UE privind refugiaţii, în contextul crizei imigranţilor, la o zi de la un consiliu extraordinar al miniştrilor de interne pe acelaşi subiect.

Iohannis: Este posibil ca UE să ne oblige să primim mai mulţi refugiaţi. Care sunt soluţiile propuse