Liderii celor 28 de țări membre ale Uniunii Europene se vor reuni vineri în Malta, țara care deține președinția semestrială a Consiliului UE, pentru a arăta solidaritate în fața crizelor care zdruncină forul comunitar, dar mai ales față de noua politică a Washingtonului, în cadrul acestui prim summit după învestirea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA, potrivit Agerpres.
În La Valletta, europenii, afectați de criza migrației și de Brexit, intenționează să se concentreze în special asupra afluxului record de migranți pe Marea Mediterană și pregătirile pentru cea de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Roma, actul fondator al UE.
Însă pozițiile critice ale noii administrații Trump, care și-a întețit declarațiile calificate drept "îngrijorătoare" de către președintele Consiliului European, Donald Tusk, vor influența major acest summit informal.
Într-un mesaj formulat marți pe un ton solemn și incisiv, Tusk a recunoscut că schimbarea de la Washington "pune UE într-o situație dificilă".
În afară de incertitudinea privind viitoarele relații transatlantice, o Chină în plină ascensiune, politica "agresivă" a Rusiei în Ucraina, "războaiele, teroarea și anarhia" din Orientul Mijlociu și Africa și rolul islamului radical sunt alte provocări care fac viitorul UE "puternic imprevizibil", își exprimă îngrijorarea Donald Tusk. Răspunsul UE la noile echilibre mondiale ce se creionează trebuie, în opinia lui, să fie "afirmat și clar".
Printre "merele discordiei" ce se vor afla pe agenda reuniunii din Malta figurează și problema migranților, după controversatul ordin executiv american care interzice temporar intrarea în SUA pentru cetățenii din șapte țări majoritar musulmane și pentru toți refugiații.
"Am discutat cu mai mulți omologi europeni și împărtășim aceeași poziție: nu aprobăm acest decret care vizează și cetățeni europeni cu dublă cetățenie", a declarat premierul luxemburghez Xavier Bettel.
Potrivit unei surse europene, acum este o bună ocazie ca, în Malta, UE să-i răspundă cel puțin implicit lui Donald Trump cu privire la tratamentul aplicat migranților. "Pentru a arăta că politica noastră, oricât de fermă este ea, se înscrie în principiile și dreptul internațional", a spus această sursă.
Subiectul rămâne unul delicat pentru UE: afluxul, aproape inexistent acum spre Grecia după acordul cu Turcia, nu slăbește între Africa de Nord și Italia.
Un număr record de traversări a fost înregistrat în 2016, de peste 181.000 de persoane. De asemenea, un număr record de morți, de peste 4.500, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM). De fapt, Marea Mediterană a redevenit principala rută a migrației spre Europa.
În căutare de noi soluții, președinția malteză a Consiliului UE ar dori să găsească un acord "inspirat" din cel semnat cu Turcia în martie 2016. "Vom discuta cu țările din Africa de Nord cum s-ar putea face aceasta. Trebuie să avem convorbiri cu Egiptul, Tunisia, Marocul și să ajungem împreună la o soluție. Dorim un parteneriat cu privire la migrație", a declarat cancelarul german Angela Merkel, în timpul unei conferințe de presă susținute marți în Suedia.
Însă principala problemă rămâne Libia, care este în continuare foarte instabilă politic: 90% dintre cei care încearcă să traverseze pleacă din această țară, situație care necesită o "acțiune urgentă și imediată", potrivit lui Tusk.
Pe termen scurt, UE se concentrează pe formarea pazei de coastă libiene și pe sprijin financiar, precum și pe lupta împotriva rețelelor criminale organizate de traficanți.
UE trebuie în același timp să-și apere frontiera externă, ajutând autoritățile libiene "să ofere locuri de primire decente pe teritoriul său", a subliniat Tusk în scrisoarea de invitație adresată celor 28 de șefi de state și de guvern europene, dilemă ce va trebui rezolvată printr-un "răspuns inovativ".
Britanica Theresa May îi va părăsi pe omologii săi în timpul zilei de vineri, pentru a-i lăsa să aibă o discuție în 27 cu privire la viitorul UE și pregătirea aniversării a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma. Această reuniune, ce va avea loc în 25 martie la Roma, va fi o potrivită ocazie pentru UE, aproape imperios necesară, de a-și clama unitatea, încheie AFP.