Cele două studii privind cele două boli reumatice autoimune au fost publicate marţi în revista Arthritis & Rheumatology, informează AFP, potrivit Agerpres.
„Persoanele afectate de lupus sau artrită inflamatorie prezintă la fel de multe riscuri de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 ca persoanele care nu au aceste patologii”, consideră Ruth Fernandez-Ruiz, coautoare a unuia dintre studii, realizate de cercetători de la Facultatea de medicină Grossman din cadrul Universităţii New York.
În același timp, în acest moment efectele unei medicații imunosupresoare asupra unei posibile infecții COVID-19 cu noul coronavirus (SARS-CoV-2) nu sunt suficient cercetate, potrivit medicilor reumatologi și infecționiști din întreaga lume, amintește Societatea Română de Reumatologie. Se știe că printre principalele boli reumatice care cresc riscul de imunosupresie sunt și lupusul și artrita.
Primul din cele două studii americane a fost derulat între jumătatea lunii aprilie şi începutul lunii iunie un grup de 226 de adulţi - în majoritatea lor persoane de culoare, hispanici şi femei - diagnosticaţi cu forme mai mult sau mai puţin severe de lupus.
Al doilea studiu a monitorizat începând din luna martie pe un grup de 100 de persoane - în principal femei caucaziene - suferind de artrită inflamatorie (reumatoidă, psoriazică şi spondilartrită). Toate persoanele din acest al doilea grup au fost testate pozitiv cu COVID-19, iar unele dintre ele au dezvoltat simptome, astfel că 26% au fost spitalizate şi, din păcate, 4% au decedat din cauza bolii.
Ratele înregistrate în urma studiului efectelor COVID-19 asupra celor care au deja lupus și artrită sunt comparabile cu cele raportate la nivelul întregii populaţii din New York.
S-a observat că pacienţii cu artrită care au fost trataţi cu medicamente pe bază de steroizi în loc de terapii ţintite au fost de 10 ori mai susceptibili de a ajunge la spital în cazul infectării lor cu noul coronavirus.
Autorii studiilor atrag atenția însă că riscul „mic” pe care l-ar prezenta infectarea cu noul coronavirus asupra celor bolnavi de lupus sau artrită ar putea fi totuși supraevaluat din cauza numărului mic al pacienților monitorizaţi.