"M-am uitat pe unele experimente numerice şi unul dintre acestea, în condiţiile unui scenariu pesimist pentru perioada 2021 - 2050, deci nu foarte departe, a simulat temperaturi care au ajuns, e adevărat, de puţine ori, chiar la 50 de grade Celsius în sudul ţării. Atenţie, este vorba de o probabilitate mai mică de producere. O maximă zilnică care se regăseşte în datele simulate o dată sau de două ori, dar, totuşi, faptul că modelul ne arată o astfel de temperatură trebuie să ne pună pe gânduri...Trebuie să privim aspectul acesta: cum putem în condiţiile respective să trăim totuşi bine şi să ne dezvoltăm? Se poate, cu ştiinţă", a afirmat Roxana Bojariu, director al Departamentului de Climatologie din cadrul ANM, prezentă la conferinţa de presă a Bucharest Science Festival, care a început miercuri.
Întrebată de posibila modificare a anotimpurilor, climatologul a spus că în România anotimpurile vor rămâne aceleaşi, precizând că mersul lor este determinat de poziţia României pe glob, pe de-o parte, şi pe de altă parte de înclinarea axei Pământului pe planul orbitei în jurul Soarelui care se modifică la câteva zeci de mii de ani. Structura şi caracteristicile anotimpurilor sunt, însă, într-o modificare faţă de ceea ce erau verile, primăverile, toamnele şi iernile de acum câteva decenii. „Există o tendinţă care se vede deja în statisticile noastre de declanşare mai timpurie a primăverii... Nu în fiecare an se întâmplă aşa, dar din ce în ce mai frecvent primăvara devine mai timpurie, vara se lungeşte în septembrie şi avem o tendinţă de creştere a temperaturii în toate anotimpurile, mai puţin toamna, unde încă zgomotul este mare şi semnalul încă nu trece zgomotul natural, dar experimentele numerice arată că, în următorii ani şi decenii, şi toamna vom avea la nivelul României tendinţe de creştere a temperaturii”, a adăugat directorul Departamentului de Climatologie din cadrul ANM.
Sursa: descopera.ro
