O intervenţie a statului nu vine niciodată singură. Aplaudată de bancheri pentru că le poate aduce clienţi şi business suplimentar, limitarea încasărilor şi plăţilor zilnice în numerar realizate între persoane fizice şi firme este dublată de o intervenţie prin care statul vrea să limiteze şi costurile tranzacţiilor cu carduri, stimulate de prima măsură: plafonarea comisioanelor încasate de bănci la aceste tranzacţii.
Ideea de a stabili prin lege, în premieră, preţuri maximale pentru astfel de servicii a fost susţinută de marii comercianţi, care plătesc respectivele comisioane, dar criticată puternic de bancheri, care îşi văd reduse veniturile de 4-5 ori şi susţin că nu vor mai avea resurse să investească în dezvoltarea sistemului de carduri.
Prinşi în mijlocul acestor calcule, în care intră şi statul cu speranţa creșterii încasărilor la buget, consumatorii rămân cu certitudinea unei restricţii administrative pentru folosirea numerarului, dar cu beneficii incerte din măsura compensatoare a reducerii comisioanelor: nu se ştie dacă şi cât din sumele rămase la dispoziţia comercianţilor vor fi transferate publicului prin reduceri de preţuri.
Mai multe, pe capital.ro