Soluția în Mali, după lovitura de stat: Un președinte militar sau civil

Lovitură de stat în Mali
Lovitură de stat în Mali

Junta care l-a îndepărtat de la putere pe președintele Ibrahim Boubacar Keita, marți, a anunțat înlocuirea acestuia cu un ”lider de tranziție, militar sau civil”. Purtătorul de cuvânt al juntei a susținut, la televiziunea France24, că președintele a demisionat de bunăvoie, nu sub amenințare și, în consecință, nu ar fi fost vorba despre o lovitură de stat. 

”Vom înființa un consiliu de tranziție cu un președinte care va fi fie militar, fie civil. Suntem în contact cu societatea civilă, partidele de opoziție, majoritatea, toată lumea, pentru a încerca să asigurăm tranziția. Va fi o tranziție cât se poate de scurtă. Nu vă pot spune când vom transfera puterea către civili, pentru că trebuie să punem la punct tranziția”, a declarat purtătorul de cuvânt al juntei, Ismael Wague, la televiziunea franceză.
 
În prezent, Mali este condus de Comitetul Național pentru salvarea oamenilor (CNSP). Mandatul lui Ibrahim Boubacar Keita, al doilea, se încheia în 2023. Acesta și-a anunțat demisia în noaptea de marți spre miercuri, după ce a fost luat prizonier de puciști.

Purtătorul de cuvânt al juntei a negat faptul că președintele a demisionat sub amenințare.

”Nu a avut de ales pentru că el însuși a văzut cum suferă oamenii. Nu înseamnă că nu a avut de ales deoarece armele erau îndreptate spre tâmplele sale”, a asigurat purtătorul de cuvânt, care a justificat intervenția militară prin existența unui lung ”blocaj la nivel de țară”.

”O parte a populației suferea. Chiar la nivelul apărării, în armată au existat o mulțime de disfuncționalități. Soldații nu mai erau capabili să își îndeplinească misiunile suverane. Nivelul de corupție a fost prea mare. Vă spun clar, prefer să evit cuvântul lovitură de stat pentru că nu este", a continuat acesta.

Despre viitorul lui Keita, Ismael Wague a precizat că va fi decis de sistemul judiciar, notează hotnews. El a mai precizat că CNSP nu are nicio legătură cu M5, mișcarea de protest, formată din lideri religioși, societatea civilă și politicieni, care au cerut în stradă, din iunie, demisia președintelui și a salutat intervenția armatei.

După lovitura de stat, Mali a fost suspendat din Uniunea Africană. Decizia este valabilă până când ordinea constituţională va fi restabilită. Marți, militarii au preluat puterea în urma unei revolte şi l-au plasat în detenţie pe preşedintele Keita. Câteva ore mai târziu, acesta și-a anunțat demisia. Oponenții acestuia i-au reproșat că nu a reușit să reinstaureze climatul de siguranță și să rezolve problema corupției.

În Mali este desfășurată o misiune internațională de menținere a păcii - Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA), condusă de Franța. Din octombrie, la misiune participă și România cu un detașament al Forțelor Aeriene, format din 120 de militari și patru elicoptere IAR-330 L-RM. Miercuri, președintele Klaus Iohannis a anunțat că aceștia sunt în siguranță.