Acestea sunt o parte a cifrelor care atestă subfinanțarea cronică a sistemului de învățământ din România, dar și dezinteresul față de acest sistem din partea guvernelor care s-au succedat în ultimii 30 de ani la conducerea țării, spun sindicatele din educație.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a atras anual atenția asupra dezastrului din educație, generat de subfinanțare și a cerut în nenumărate rânduri ca Executivul să aloce fondurile necesare prin care elevii și cadrele didactice să beneficieze de condiții decente în unitățile de învățământ. Aceste cifre, pe care le-a făcut publice ministrul de Interne, Lucian Bode, nu trebuie să fie o surpriză pentru nimeni, pentru că ele se rostogolesc de la un an școlar la altul.
FSLI atrage și acum atenția membrilor Executivului, dar și parlamentarilor României asupra realității sistemului de educație, care reprezintă un tablou mult mai sumbru, decât reiese din aceste date. Astfel, spun sindicaliștii, peste 800 de școli cu toalete în curte sau fără apă curentă și sistem de canalizare; unități de învățământ care funcționează în clădiri care nu au mai fost reabilitate de ani întregi sau care au laboratoare de fizică, informatică sau chimie, în care dotările sunt zero sau nu au conexiune la internet; grădinițe care folosesc mobilier școlar vechi sau care nu au materiale didactice moderne sau biblioteci școlare care nu au mai primit fonduri noi de carte de ani de zile. Adăugăm aici și insuficiența personalului nedidactic sau didactic auxiliar în multe dintre școli sau suprapopularea claselor unde sunt chiar și peste 35 de elevi.
„Investițiile în educație nu sunt un moft, sunt obligatorii în multe dintre școli. Vă închipuiți ce înseamnă lipsa autorizației ISU, în condițiile în care am asistat la tragedii în spitale care erau în aceeași situație? Sau cât de periculoase sunt microbuzele școlare fără sistem de frânare sau cu alte defecțiuni tehnice? Trebuie să apară tragedii și în sistemul de educație, pentru ca lucrurile să fie luate în serios? Cine poartă responsabilitatea aceasta pe umeri, pentru că acum nu vedem decât acțiuni demonstrative – publicăm cifre, ne fălim că facem analize și rapoarte, ieșim în fața presei și apoi anunțăm că bugetul nu permite în niciun an investiții în acest sector de activitate. Există și surse alternative pentru a se face investiții în educație, în afara bugetului de stat, așa cum este PNRR care are un buget de aproximtiv 30 de miliarde de euro. Un guvern interesat de soarta învățământului ar trebui să solicite ca peste 10% din această sumă să fie direcționată către educație și nu 3%, cât a propus Guvernul Orban. Datele anunțate de ministrul de Interne vin în momentul când este creionat Proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul acesta, iar neoficial se vorbește despre faptul că educația ar urma să primească aproximativ 2,5% din PIB de la bugetul de stat. Un asemenea buget ar îndepărta România de țările membre ale UE, țări unde se alocă, în medie, aproximativ 5% din PIB pentru educație și ar consolida drumul „glorios” al României către lumea a treia!”, a declarat Simion Hancescu, președinte FSLI.
