Guvernul Dăncilă a aprobat, luni dimineață, în ședința de la ora 9:00 o Ordonanță de urgență pentru legile justiției. Realitatea.net va transmite în LIVE TEXT principalele declaraţii şi decizii din şedinţa Executivului.
UPDATE. 10.20. Ședința de Guvern a luat sfârșit, Guvernul a aprobat OUG pe legile justiției. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a făcut declarații de presă după terminarea ședinței de Executiv. Modificările adoptatesunt benefice pentru domeniul justiției și pentru cetățeni, a dat asigurări Toader. "Nu am mers la Comisia de la Veneția pentru a negocia soluțiile din Ordonanța de urgență. Nici pentru a solicita și lua aprobare de la Comisie. Nu am mers pe cont propriu, fără o prealabilă dezbatere cu decidenții din țară", a ținut să precizeze ministrul Justiției.
Tudorel Toader a anunțat că a dat un sens concret prevederii constituționale potrivit căreia procurorii își desfășoară activitatea sub "autoritatea" ministrului Justiției. Textul noii OUG prevede că Ministrul Justiției poate sesiza direct Inspecția Judiciară cu privire la activitatea unor procurori. Măsura a fost aspru criticată de corpul magistraților și de societatea civilă.
"Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Suntem în momentul în care se încheie o perioadă de dezbateri pe cele trei legi ale justiţiei. A fost publicată şi cea de-a treia lege a justiţiei, care urmează să intre în vigoare mâine (marţi - n.r.). Pentru corelarea unora dintre prevederile celor trei legi, pentru preluarea unora dintre recomandările Comisiei de la Veneţia, pentru preluarea unora dintre solicitările scrise, explicite, ale Consiliului Superior al Magistraturii, pentru alte necesare corelări, Guvernul a adoptat prezenta ordonanţă de urgenţă", a afirmat Tudorel Toader.
Ministrul a precizat că, în primul rând, "se măreşte vechimea necesară în profesie, în magistratură, pentru cei care vor dobândi funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de prim-adjunct şi de adjunct al acestuia, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT, care în prezent este de 8 ani şi durata minimă, vechimea, va fi de 15 ani".
Tudorel Toader a adăugat că prin OUG se intervine şi cu privire la vechimea de accedere în funcţia de procuror al DNA sau al DIICOT.
"Atât la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adică la DIICOT, cât şi la DNA, creşte vârsta, sau vechimea în profesie, pentru a putea accede, la 10 ani. Deci, pe viitor, să fii procuror la DNA, la DIICOT va fi necesară o experienţă în profesie de 10 ani. Să merg în oglindă. Se consolidează prin ordonanţa de urgenţă şi statutul procurorului detaşat la DNA sau DIICOT, în sensul că astăzi, când vorbim, procurorul şef poate să îi revoce din structură, să ducă înapoi procurori la unitatea de bază, dacă le aplică cea mai redusă sancţiune, avertismentul, şi atunci am eliminat posibilitatea revocării procurorului din structura DNA-DIICOT de către procurorul şef în prezenţa celei mai mici sancţiuni, şi anume avertismentul. Aici este o precizare - mă rog, o prevedere - care nu este de natură decât să sublinieze faptul că viitorii procurori care vor funcţiona la secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie vor beneficia de drepturile procurorilor detaşaţi, în condiţiile legii', a mai declarat Toader.
O altă prevedere a OUG se referă la transparenţa interviurilor pentru funcţii de procuror de rang înalt.
"La Ministerul Justiţiei, când se fac acele interviuri pentru a se propune preşedintelui republicii diferitele candidaturi pentru funcţii de procuror de rang înalt, ne recomandă Comisia de la Veneţia să dăm dovadă de mai multă transparenţă. În ordonanţă am preluat modelul de la CSM şi pe viitor, de la momentul intrării în vigoare a ordonanţei, respectivele interviuri şi susţineri de proiecte manageriale vor fi transmise în direct, vor fi arhivate, vor putea fi văzute de oricine este interesat - atunci, în momentul interviului, sau din arhivă la o dată ulterioară", a explicat Toader.
Detaşările de procurori, inclusiv în funcţii de conducere, reprezintă o altă modificare prin această ordonanţă.
"Astăzi, detaşările de procurori, inclusiv în funcţie de conducere, se realizează de Secţia pentru procurori de la CSM, când este vorba de funcţii la nivel de judeţ de pe lângă parchete, de pe lângă judecătorie, parchete de pe lângă tribunal, parchete de pe lângă Curtea de Apel. Când este vorba de funcţii la Parchetul de pe lângă Înalta Curte, la DNA, la DIICOT, potrivit reglementării astăzi încă în vigoare, detaşarea, delegarea o dispune procurorul general al României. S-a vorbit şi se vorbeşte în chip firesc şi necesar de separarea carierelor între procurori - judecători, care în legătură cu cariera procurorilor să decidă Secţia de procurori a CSM, cariera judecătorilor, Secţia de judecători a CSM. Prin urmare, va reveni competenţa doar secţiei pentru procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii, dacă vreţi dumneavoastră şi pentru o abordare unitară. Dacă vreţi să nu fie o competenţă partajată, Secţia de procuror - procurorul general. Dacă vreţi, la funcţiile de bază să nu avem un organism colegial care să decidă, iar la funcţiile mai înalte - Parchetul General, DNA, DIICOT - decizia să fie unipersonală", a spus Tudorel Toader.
El a adăugat că, în calitate de ministru al Justiţiei, consideră că "modificările aduse legilor justiţiei sunt, se vor dovedi benefice pentru activitatea de înfăptuire a justiţiei pentru cetăţeni, pentru suplimentarea garanţiilor de realizare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale".
UPDATE. 9.10. Ședința de guvern programată pentru luni dimineaţa a început. Premierul Viorica Dăncilă a confirmat că pe Executivul ia în dezbatere azi o OUG pentru modificarea legilor justiţiei, care ar fi menită să "armonizeze" textul legii cu recomandările Comisiei de la Venetia.
"Cele 3 legi au fost modificate de Parlament, iar modificările au fost validate de CCR şi asigură o mai bună funcţionare a sistemului de justiţie. Ceea ce adoptăm azi reprezintă o armonizare a legilor astfel încât să raspundă mai bine situaţiei din practică. Justiţia trebuie să garanteze drepturile fundamentale ale românilor, imixtiunile în justiţie nu vor fi tolerate", a declarat Viorica Dăncilă la începutul şedinţei de Guvern.
UPDATE 8.40. Guvernul a transmis presei lista proiectelor care vor fi dezbătute în şedinţa de azi. Pe ordinea de zi normală nu se află nicio Ordonanţă de urgenţă, dar nu este prima dată când sunt introduse proiectele controversate pe ordinea suplimentară.
INFORMAŢIE DE PRESĂ privind proiectele de acte normative care ar putea fi incluse pe agenda ședinței Guvernului României din 15 octombrie 2018
I. PROIECTE DE LEGI
1. PROIECT DE LEGE pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru evaluarea funcţionarilor publici în anul 2018
II. PROIECTE DE HOTĂRÂRI
2. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind modificarea Hotărârii Guvernului nr.50/2018 pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare a sumelor prevăzute la lit.c) şi d) din anexa nr.3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr.2/2018
3. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea stemei oraşului Tismana, judeţul Gorj
4. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind alocarea temporară a unor sume din venituri din privatizare ordonatorului principal de credite cu rol de Autoritate de management pentru Programul Interreg V-A România-Bulgaria
5. PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru aprobarea standardelor minime de lucru în probaţiune pentru instituţiile din comunitate
6. PROIECT DE HOTĂRÂRE privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr.720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate
Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a dezvăluit că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, s-a aflat, duminică seară, la sediul partidului, pentru a discuta cu liderii formaţiunii şi cu cei din coaliţie despre ordonanţa de urgenţă privind legile justiţiei care ar urma să fie pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern.
Informaţia despre sedinta de Guvern de luni a fost confirmată de ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, aflat, vineri, la Parlament, unde a avut o întâlnire cu Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.
"Da, era programată o şedinţă de guvern de la ora 9:00", a precizat Meleşcanu.
Acesta a explicat că şedinţa a fost programată pentru adoptarea unei ordonanţe de urgenţă pe Legile Justiţiei, iar în restul săptămânii, Viorica Dăncilă va fi plecata într-un turneu internaţional în Turcia, Dubai, Abu Dhabi şi Kuweit.
Duminică, juriştii PSD încă mai lucrau la ultima formă a ordonanţei, potrivit Realitatea Tv. Totodată, s-a amânat şi şedinţa Biroului Permanent Naţional a partidului, care urma să aibă loc luni, la prânz, tocmai pentru că mulţi lideri fac parte şi din Guvern. Întrunirea liderilor PSD va avea loc marţi.
În ordonanţa de urgenţă pe legile Justiţiei sunt prevăzute o serie de modificări, între care se numără şi amânarea pensionării anticipate a magistraţilor întrucât va avea un impact major asupra funcţionării instanţelor şi parchetelor.
Ordonanţa, intrată în posesia Mediafax, prevede amânarea pensionării anticipate a magistraţilor: "Ţinând seama de faptul că, în mod previzibil, acest sistem de pensionare anticipată va avea un impact major asupra funcţionării instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, eficienţei şi calităţii actului de justiţie, generând riscul de scădere substanţială a numărului magistraţilor în activitate, noua lege reglementând concomitent şi creşterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum şi a vechimii necesare pentru promovarea la instanţe şi parchete, motiv pentru care se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată."
Astfel, se amână prevederile privind pensionarea anticipată până la data de 31 decembrie 2022.
Potrivit documentului, potenţialul impact al acestei prevederi asupra resurselor umane din parchete şi instanţe a fost subliniat şi de către Comisia de la Veneţia, care a recomandat renunţarea la schema de pensionare anticipată.
În OUG se arată că se va adopta un nou alineat la articolul 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor ce prevede numirile în funcţiile de conducere de la Parchetul General, DNA, şi DIICOT. Potrivit Ordonanţei, alineatul introdus arată că selecţia procurorilor-şefi se realizează pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii vor susţine un proiect şi, pentru a fi asigurată transparenţa procedurii, audierea se va transmite în direct, audio-video pe pagina de internet a Ministerului.
Ordonanţa vizează şi adoptarea modificării articolului 96 din Legea 303 privind prejudiciile. Astfel, potrivit documentului, Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, urmează să exercite acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecţiei Judiciare rezultă că eroarea judiciară a fost exercitată de magistraţi cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.
O altă prevedere vizează dispoziţiile articolului 54 din Legea 304/2004 privind judecarea apelurilor. Astfel, apelurile se vor judeca în complet format din trei judecători începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestei OUG şi până la 31 decembrie 2019, apelurile se vor judeca în complet de doi judecători.
Delegarea procurorilor cu funcţii de conducere la Parchetul General va fi dispusă, cu acordul scris al acestora de către Secţia pentru procurori a CSM, arată altă prevedere.
O altă recomandare a Comisiei de la Veneţia adoptată în OUG vizează revocarea din funcţie a membrilor aleşi din CSM. Comisia de la Veneţia arată că revocarea membrilor aleşi prin retragerea încrederii de către majoritatea judecătorilor şi procurorilor din Consiliu reprezintă un mecanism ce împiedică luarea unor decizii în mod independente. Au fost astfel, la recomandarea Comisiei de la Veneţia, noi temeiuri de revocare a membrilor CSM.
De asemenea, potrivit Ordonanţei, este amânată, până la 30 iunie 2019, şi data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.
