“Din punct de vedere nutrițional s-a constatat că anumite alimente și lichide accentuează simptomele acneei. Așadar, persoanele care au această afecțiune trebuie să evite alimentele care conduc la agravarea acneei: zahărul rafinat, grăsimile animale și aditivii alimentari”, a declarat, pentru Agerpres, nutriționistul Lygia Alexandrescu.
Potrivit acesteia, în mod similar, există și substanțe benefice care pot fi furnizate de alimente.
Astfel, studiile clinice indică faptul că zincul poate fi un mineral eficient în tratamentul anti-inflamator al acneei, în general, rezultate semnificative obținându-se după administrarea gluconatului de zinc timp de 60 de zile.
În același timp, din cauza diferențelor existente în formularea preparatelor cu zinc este dificil să se stabilească o doză universală recomandată.
Potrivit medicului, există o serie de plante care au proprietăți anti-inflamatorii și pot fi folosite ca adjuvante utile în tratamentul acneei: sunătoarea, uleiul de in sau semințele de in și mușețelul.
“Multe evidențe preliminare sugerează că uleiul de arbore de ceai verde are un astfel de efect antimicrobian și reduce acneea după un tratament consecvent de minimum 3 luni”, a mai spus nutriționistul.
De asemenea, alte plante au proprietăți antimicrobiene capabile să elimine bacteria care produce acneea și astfel să reducă inflamația dermală.
“Belladonna este un remediu homeopat recomandat persoanelor care suferă de acnee pustulara inflamată. Calendula (aflată în gălbenele) este recomandată persoanelor care prezintă pustule sau leziuni dermale. Hepar sulfur se indică în acneea dureroasă. Kali bromatum se recomandă persoanelor cu acnee profundă localizată în special pe frunte și care manifestă și o stare de nervozitate crescută. Silicea este recomandată în acneea ușoară sau moderată. Iată așadar că strategia de luptă împotriva acneei este complexă, iar șansele de ameliorare și tratare ale acesteia sunt mari și pline de speranță”, a mai declarat Alexandrescu.
