Imediat a venit și reacția ministerului de externe român. MAE respinge ca inacceptabil și lipsit de respect limbajul demnitarului ungar cu privire la șeful statului român. De asemenea oficialii români spun că reacția ministrului ungar este complet nejustificată, disproporționată și scoasă din context. Atacul oficialului maghiar vine după ce șeful statului a trimis o sesizare Curții Constituționale în legătură cu legea ce vizează deschiderea punctului de trecere a frontierei Beba Veche.
„Din păcate, președintele României este un politician extrem de anti-ungar. El implică constant Ungaria și Guvernul maghiar în campania electorală românească. Mai mult, acum dăunează intenționat colaborării româno-maghiare și împiedică probleme care sunt importante atât pentru poporul maghiar, cât și pentru cel român”, a scris Peter Szijjarto pe Facebook.
MAE reacționează
Ministerul Afacerilor Externe a luat notă cu surprindere de reacția complet nejustificată, disproporționată și scoasă din context a ministrului ungar al afacerilor externe, postată astăzi pe pagina sa de Facebook, cu privire la transmiterea de către Președintele României către Curtea Constituțională a României a unei sesizări de neconstituționalitate asupra Legii pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche (România) – Kubekhaza (Ungaria) și face următoarele precizări:
MAE respinge ca inacceptabil și lipsit de respect limbajul demnitarului ungar cu privire la șeful statului român. Decizia Președintelui României de a transmite, conform competențelor sale, Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche (România) – Kubekhaza (Ungaria) nu vizează oportunitatea deschiderii acestui punct de trecere a frontierei comune și nu este în niciun fel îndreptată împotriva Ungariei sau a minorității maghiare din România.
Această decizie este, de fapt, fundamentată pe necesitatea respectării dispozițiilor constituționale referitoare la separarea puterilor în stat, deoarece, potrivit legislației române, inițiativa declanșării negocierilor pentru încheierea unui acord internațional aparține exclusiv puterii executive, neputând fi decisă printr-o lege. Așa cum a reiterat în repetate rânduri, partea română își menține interesul sincer de construire a unei relații autentice de bună vecinătate și de cooperare în beneficiul reciproc al cetățenilor noștri, indiferent de etnie.
De altfel, în punctul de vedere din luna mai 2020 al Guvernului României cu privire la această propunere legislativă se menționează explicit intenția la nivel executiv de a fi întreprinse demersurile uzuale, conform normelor aplicabile și practicii curente, în vederea consultării autorităților competente cu privire la inițiativa încheierii unui Acord cu partea ungară în vederea deschiderii punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche-Kubekhaza. În concluzie, în lumina celor de mai sus, scoaterea din context a intențiilor reale ale părții române denotă inclusiv lipsa manifestă a informării și documentării adecvate a părții ungare cu privire la motivația sesizării de neconstituționalitate, disponibilă public.
