Principalele trei partide de Opoziție au reacționat la măsurile fiscale anunțate de Guvern. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că își va asuma răspunderea pe măsurile de austeritate pregătite. Decizia coaliției, luată luni în ședința de la ora 17:00.
George Simion (AUR): Vom depune o moțiune de cenzură, să fim pregătiți când Marcel CIolacu își asumă răspunderea
Și președintele Forța Dreptei, Ludovic Orban, a anunțat, tot luni, în prima zi a sesiunii parlamentare, că cei 16 parlamentari ai FD vor vota moţiunea de cenzură inițiată de „orice partid” din Opoziție împotriva Guvernului Ciolacu.
„Parlamentarii Forţa Dreptei vor fi alături de orice formaţiune politică din Opoziţie care va dori să iniţieze moţiunea de cenzură, iar cei 16 parlamentari Forţa Dreptei vor semna moţiunea de cenzură împotriva Guvernului pentru a împiedica politica de improvizaţie, o politică bramburită, fără niciun fel de viziune şi fără niciun fel de plan, care nu face altceva decât să ducă în cap economia românească şi să creeze probleme grave în societatea românească. Guvernul Ciolacu trebuie trimis în concediu, trebuie trimis în vacanţă perpetuă, pentru că nu este capabil să rezolve niciuna dintre marile probleme cu care se confruntă România şi cu care se confruntă cetăţenii români. (...) Aberaţiile fiscale "marca Ciolacu - Ciucă", gen impozitul pe bacşiş, suprataxarea contractelor part-time şi alte creşteri de taxe, impozite şi contribuţii nu numai că nu au adus niciun ban în plus, ci dimpotrivă au dat un semnal extrem de negativ în economia românească, (...), România are astăzi un ritm de creştere economică de 1,7%”, a declarat liderul Forța Dreptei, luni, la Parlament.
Orban i-a chemat și pe liberalii nemulțumiți de noua politică a liderilor PNL să susțină moțiunea de cenzură la adresa Cabinetului de coaliție Ciolacu.
Ce șanse are moțiunea de cenzură - Calcule pentu dărâmarea Guvernului PSD-PNL Ciolacu
Opoziția are nevoie de 234 de voturi pentru a trece o moțiune de cenzură. Cele două partide PSD-PNL au asigurată însă o majoritatea confortabilă - 276 de parlamentari.
Pentru depunerea unei moțiuni de cenzură este nevoie de un sfert dintre semnăturile din numărul total al parlamentarilor, adică 117 semnături.
La un prim calcul, USR - 64 de parlamentari, Forța Dreptei - 16 și REPER - 20, în total ar fi 100 semnături, prea puține pentru depunere. Mai ales că sunt așteptate schimbări de configurații în structura parlamentarilor, prin migrarea către alte partide. În prima zi, de exemplu, deputata Cosette Chichirău și-a anunțat demisia din USR, deci partidul lui Drulă a pierdut oficial un parlamentar.
În același timp, AUR are 40 de parlamentari, plus câțiva care au migrat de la alte formațiuni către AUR.
Pe de altă parte, UDMR, cu 29 de parlamentari, ar putea adăuga la vot, însă nu au fost transmise niciun fel de mesaje în prima zi a sesiunii parlamentare.
Ultima moțiune de cenzură care a condus la căderea unui guvern în această legislatură a fost în septembrie 2021, când USR și AUR au dat jos Guvernul condus de liberalul Florin Cîțu. Decizia USR-PLUS la acel moment de a vota umăr la umăr cu partidul lui George Simion, pe care-l catalogaseră înainte drept extremist, a fost declanșată de demiterea ministrului de Justiție - Stelian Ion. Cabinetul Cîțu a picat pe 5 octombrie 2021, la aproape un an de la instalare, de pe 23 decembrie 2020. A fost cel mai mare scor din istoria votului din Parlament de la căderea unui guvern în România - 281 de voturi pentru demitere. A urmat, la peste o lună, votul Cabinetului de coaliție PNL-PSD-UDMR, ulterior fără UDMR, condus alternativ, din 25 noiembrie 2021, de liderii celor două partide: Nicolae Ciucă și, în prezent, Marcel Ciolacu.
Guvernul Cîțu a fost al șaselea guvern demis prin moțiune de cenzură în istoria politicii românești. Înainte a fost cel condus de Ludovic Orban în 2020, după ce cabinetul și-a asumat răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi.
Primul guvern care a căzut prin moțiune de cenzură a fost Guvernul Boc, după ce, în 2009, Alianța formată din PSD și PC a ieșit de la guvernare.