Analize ale unor mostre de glande salivare prelevate de la pacienţi ce au murit din cauza complicaţiilor cauzate de COVID-19 la Hospital das Clínicas, spitalul universitar al FM-USP, au arătat că ţesuturile specializate în producerea şi secretarea salivei servesc drept rezervoare pentru SARS-CoV-2, potrivit Hotnews.ro.
Cercetătorii afirmă că descoperirea explică motivul pentru care virusul este atât de abundent în salivă şi de ce oamenii de ştiinţă au putut dezvolta teste pe bază de salivă pentru COVID-19.
„Aceasta este prima raportare a capacităţii unui virus respirator de a infecta şi de a se multiplica în glandele salivare. Până acum s-a crezut că doar virusurile care cauzează boli extrem de întâlnite ca herpesul folosesc glandele salivare ca rezervoare. Descoperirea ar putea explica de ce SARS-CoV-2 este atât de infecţios”, afirmă Brunp Fernandes Matuck, unul dintre cercetătorii brazilieni şi autorul principal al studiului.
Studiul cercetătorilor brazilieni a fost susţinut de Fundaţia de Cercetare São Paulo şi publicat în revista Journal of Pathology. Un studiu anterior al aceleiaşi echipe de cercetători demonstrase deja prezenţa ARN-ului de la SARS-CoV-2 în ţesutul parodontal al pacienţilor care au decedat din cauza COVID-19.
Întrucât noul coronavirus este atât de infecţios comparativ cu alte virusuri respiratorii, cercetătorii s-au întrebat dacă acesta s-ar putea reproduce în celulele glandelor salivare fără a intra în contact cu secreţiile nazale sau pulmonare.
Cercetări anterioare au descoperit în canalele glandelor salivare receptori ACE2 folosiţi de virus pentru a invada şi infecta celulele. Studii efectuate pe animale de alte grupuri de cercetători au arătat mai recent că nu doar ACE2 ci şi alţi receptori care se regăsesc în glandele salivare sunt ţintite de către coronavirus. Pentru a testa această ipoteză pe oameni, oamenii de ştiinţă brazilieni au efectuat autopsii ghidate de ultrasunet pe 24 de pacienţi care au murit din cauza COVID-19 pentru a extrage mostre de ţesuturi din glanda parotidă, glanda submandibulară şi glandele salivare minore.
Mostrele au fost supuse analizei moleculare (RT-PCR) care a detectat prezenţa virusului în peste două treimi din acestea. Imunohistochimia, o metodă de diagnostic care combină tehnicile histologice cu cele imunologice şi biochimice, a confirmat de asemenea prezenţa virusului în ţesuturi.
În final, examinarea la un microscop electronic a detectat nu doar prezenţa virusului cât şi multiplicarea acestuia în celule şi tipurile de organite celulare de care SARS-CoV-2 se foloseşte pentru a se multiplica.
