Sărbătoare mare pe 26 iulie! Cui să-i urezi "La mulți ani!"

"El de mic a defăimat toată odihna trupească, lepădându-se de lume şi de cele din lume. A părăsit prietenii şi rudeniile, cinstea şi slava cea vremelnică, banii, averile şi orice altă norocire vremelnică, dar încă şi sufletul său, după porunca Evangheliei, şi a urmat Stăpânului, luând crucea din tinereţe, fiindcă inima lui se rănise cu totul de dumnezeiasca dragoste" (Vieţile Sfinţilor).

Sfântul David a ales viaţa monahală, intrând în mănăstirea Sfinţilor Mucenici Teodor şi Mercurie.

Citind vieţile sfinţilor, a dorit să le urmeze în nevoinţă, drept care a vieţuit trei ani de zile într-un migdal, fără nici un acoperiş, suportând atât arşiţa cât şi frigul. După cei trei ani, ucenicii i-au construit o chilie în care primea pe cei ce aveau nevoie de ajutor, de sfat şi vindecare, căci dobândise darul facerii de minuni.

Sfântul Cuvios David, mergând la împăratul Iustinian (527-565) cu o cerere din partea cetăţenilor Tesalonicului, l-a tămâiat pe acesta şi pe toată suita lui ţinând cărbunii aprinşi în palmă, fără să fie cumva afectat.