SĂRBĂTOARE 22 iulie. Maria Magdalena era din seminția lui Neftalim, din Magdala Galileei, un sat pescăresc de pe țărmul vestic al Lacului Ghenizaret, între orașele Capernaum și Tiberiada. Evanghelistul Luca notează că Iisus Hristos a izbăvit-o de șapte demoni, moment din care s-a alăturat celor ce-L urmau în propovăduirea Sa.
Maria Magdalena a fost prezentă la punerea Domnului în mormânt "Și Iosif, luând trupul, l-a înfășurat în giulgiu curat de in, și l-a pus în mormântul nou al său, pe care-l săpase în stâncă, și, prăvălind o piatră mare la ușa mormântului, s-a dus. Iar acolo era Maria Magdalena și cealaltă Marie, șezând în fața mormântului" (Matei 27—59, 60, 61).
Când a fost pecetluit mormântul, femeile mironosițe s-au întors în cetate împreună cu Iosif și Nicodim, numai Maria Magdalena și cealaltă Marie, Născătoarea de Dumnezeu, au rămas lângă mormânt, șezând în preajmă.
SĂRBĂTOARE 22 iulie. După odihna sabatului, dintre toate femeile mironosițe care s-au întors la mormântul Mântuitorului, unde au primit vestea Învierii Sale, Sfânta Maria Magdalena este singura care a revenit aici de patru ori.
Sfintele Evanghelii relatează cum în zorii acelei zile, a Învierii Domnului, Maria Magdalena a fost încredințată să nu-L mai caute pe Cel viu între cei morți: "...De ce căutați pe Cel viu între cei morți? Nu este aici, ci S-a sculat. Aduceți-vă aminte cum v-a vorbit, fiind încă în Galileea" (Luca 24 — 5, 6).
Tradiția arată că Maria Magdalena a înfăptuit misiune apostolească de propovăduire a învățăturii creștine în Biserica primară, făcând călătorii misionare în Egipt, Fenicia, Siria, Galia și chiar la Roma. A trecut la cele veșnice la Efes, fiind îngropată la intrarea într-o peșteră.
SĂRBĂTOARE 22 iulie. Sfintele sale moaște au fost strămutate la Constantinopol de către împăratul bizantin Leon al VI-lea Filosoful, pentru a fi așezate în ctitoria sa, Mănăstirea "Sfântul Lazăr".
Mâna stângă a Sfintei Maria Magdalena se găsește în prezent la Mănăstirea Simonopetra din Muntele Athos.
