Salarii de nabab, pe banii constribuabililor, la o companie de stat din Brașov

Salariile 'nesimțite' de la Compania Apa Brașov trebuie să dispară, iar noua conducere va trebui să vină cu o strategie care, pe de o parte să vizeze extinderea ei în cât mai multe zone din județ, iar pe de alta - realizarea unor investiții care să conducă la diminuarea pierderilor de pe rețea, a declarat, joi, președintele ADIDAJ (Asociația de Dezvoltare Comunitară în Domeniul Apei din Județul Brașov), vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Brașov, Todorică Șerban.

CJ Brașov, împreună cu Primăria municipiului Brașov, sunt acționari majoritari la Compania Apa, având peste 80% din acțiunile operatorului, restul fiind deținut de alte șase primării din totalul de 18 membri ai Asociației.

Potrivit lui Șerban, salariile nete din companie ar trebui să fie 'în concordanță cu piața', 'cu salariile din administrație, ale celor care lucrează în domeniu', să fie 'un venit de bun simț' și să se elimine discrepanțele dintre salariile 'oamenilor de rând', care pornesc de la minimumul pe economie și cele ale directorilor - care ajung la 8.500 de euro lunar.

'Această companie a fost creată să deservească întregul județ, nu doar zona bogată, zona metropolitană. (...). Acest operator trebuie pus în slujba cetățeanului, după ce, ani de zile, directorii de la această companie și-au permis și își permit să câștige 8.000 - 8.500 de euro în mână (...). Acest operator va trebui să se extindă și să deservească cât mai mulți cetățeni - pentru că astfel va beneficia de și mai multe fonduri europene - și nu doar orașele mari, ci și comunitățile mai mici, pe care le-a pierdut cu ani în urmă, când conducerea acesteia nu a avut strategia, convingerea că trebuie să preia tot județul Brașov. (...) Faptul că ai lăsat la o parte Predealul, zona Bran-Moieciu, Rupea, când ai dat zona Făgărașului companiei Apa Sibiu ca să se întărească aceasta și nu tu, a fost o gândire neeficientă pentru județul Brașov. Și eu, când am fost primar la Prejmer, dacă aș fi sesizat această atitudine, aș fi căutat un alt operator (ca fostul primar din Predeal, Dorin Cocoș, care a a semnat contract cu RAJA Constanța - n.r.). Investițiile mari vin cu operatori mari', a declarat, pentru AGERPRES, șeful ADIDAJ Brașov, subliniind că idealul pentru noua conducere ar fi 'să ia toate localitățile din județ în aria sa de operare'.

În ce privește pierderile de apă ale companiei brașovene, care sunt, de ani de zile, de 60%-70%, Todorică Șerban a afirmat că noua conducere va trebui să vină cu o strategie pentru eliminarea acestora, deoarece au influență asupra tarifului perceput populației.

'Indexarea tarifului cu rata inflației este o obligație legală, dar, dincolo de aceasta, este vorba de o strategie pentru eliminarea pierderilor și a salariilor nesimțite, dar și investiții care să ducă la diminuarea prețului apei, pentru a atinge obiectivul ca acesta să fie în concordanță cu gradul de suportabilitate a cetățeanului. Nu putem să tot mergem pe majorări fără să ținem cont de realitate', a spus el.

Totodată, șeful ADIDAJ Brașov a anunțat că va cere verificări la Apa Brașov și că sumele care au fost date ilegal - inclusiv o parte din cele acordate actualului director interimar - vor trebui 'recuperate'.

'Multe lucruri vor ieși la iveală după auditul care se va face la Compania Apa pentru că voi determina să se facă verificări privind toți banii, că s-au scurs pe anumite contracte, în anumite zone, pentru ca acestea să fie recuperate. (...) Deranjez și voi deranja până când aceste probleme se vor rezolva', a punctat Todorică Șerban.

Directorul interimar al Companiei Apa Brașov, Daniel Gligoraș, i-a acuzat, joi, într-o conferință de presă, pe șeful ADIDAJ și pe noul președinte al Consiliului de Administrație, Dorin Cocoș, fost primar al Predealului, că au 'încercat să îl demită abuziv pentru ca să nu mai poată candida la o funcție publică' și că 'nu sunt interesați de problemele actuale ale companiei'.

Gligoraș a susținut că, la preluarea mandatului, în octombrie, existau proiecte pe fonduri europene care au fost implementate de mai bine de zece ani, însă nu au fost puse în funcțiune, existând riscul rambursării sumei de 36 milioane de lei, iar compania ar fi ajuns 'în dificultate'.

În opinia acestuia, președintele CA al companiei și șeful ADIDAJ ar fi dori ca societatea să ajungă în faliment, pentru a fi preluată de un alt operator.

Potrivit lui Gligoraș, profitul pe 2024 al companiei a fost de 30 de milioane de lei, iar bugetul a fost construit, în proporție de peste 50%, din încasările de la clienți, restul fiind fondurile europene atrase pentru investiții (cofinanțate cu bani proveniți de la primăriile din ADIDAJ - n.r.).

El a admis că, în contractul său de management, există o clauză potrivit căreia ar urma să primească 400.000 de euro dacă este concediat abuziv, dar a menționat că fostul director economic a câștigat, anul trecut, 1,04 milioane de lei, însă, întrebat cum i se par salariile din companie, el a replicat că 'performanța în funcții trebuie remunerată'.

'Aceste contracte de mandat erau semnate între ei, adică ei își dădeau tot lor. Am intervenit și am spus că nu este corect și că trebuie creat un moment zero. Vrem ca acest operator să devină cel mai mare din țară și nu putem gândi, în acest moment, ca acesta să fie luat de un alt operator de pe piață', a declarat, referitor la afirmațiile lui Gligoraș, șeful ADIDAJ, Todorică Șerban.