Bisericile si mănăstirele în România se laudă că au în „dotare“ moastele unui sfînt sau măcar obiecte care au apartinut unora, fiind astfel un bun prilej de atragere a credinciosilor, scrie monitorulneamt.ro.
La fel, abundă si în rămăsite pământesti ale unor preoti, călugări si sihastri care nu au fost canonizati de către Biserica Ortodoxă. Din acest motiv, capii BOR au luat decizia de a pune capăt acestor practici.
Patriarhia Română a emis recent un ordin prin care a cerut tuturor lăcasurilor de cult din tară să facă un inventar al moastelor, scopul fiind acela de a se stabili care sînt reale si care nu, dar si de a întocmi un catalog, evitîndu-se astfel închinarea la sfinti falsi.
Conform regulilor bisericesti, moastele trebuie să fie însotite de unul dintre cele trei documente: Certificat de autenticitate (emis de un antropolog), Gramata (emis de un episcop) sau un act de donatie. Se pare că această solicitare a Patriarhiei ar fi venit după ce în mai multe mănăstiri au fost descoperite moaste false, de notorietate fiind un caz din Tulcea, unde oamenii se închinau la niste moaste ce s-au dovedit a fi în final oase de porc.
Mitropolia Moldovei a refuzat să comenteze decizia sefilor ierarhici, dar s-au arătat de acord cu ea. "Este o decizie luată la nivelul Patriarhiei Române pe care, evident, o respectăm. Noi nu putem face nici un fel de declaratii pe această temă", a precizat preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvînt al Mitropoliei Moldovei.
