Testarea rachetei de tip Topol-M, cu lansare terestră, vine la o lună de la ieșirea americanilor și rușilor din Tratatul INF.
Racheta a fost lansată de la o bază de lansări spaţiale, cosmodromul Pleseţk (nord-vestul Rusiei), spre o ţintă situată într-un loc care nu a fost dezvăluit din regiunea Kamceatka (Extrenul Orient rus), a relatat agenţia de presă oficială rusă TASS, citând Ministerul Apărării de la Moscova, informează agerpres.ro.
Potrivit RIA Novosti, a fost testată o rachetă balistică intercontinentală cu scopul verificării caracteristicilor tehnice şi de zbor ale acesteia.
Ministerul rus al Apărării, potrivit RIA, a indicat că lansarea de luni a demonstrat aptitudinile tehnice ale sistemului de rachete Topol-M, care se află 'în serviciu în cadrul Forţelor de rachete cu destinaţie strategică' (RVSN) ale Federaţiei Ruse.
Raza de acţiune a rachetei testate Topol-M ar fi de aproximativ 5.500 de kilometri, limita superioară a rachetelor care cad sub incidenţa Tratatului INF dintre Rusia şi SUA. O astfel de rază de acţiune ar putea acoperi întreaga Europă continentală, notează DPA.
Racheta intercontinentală Topol-M poate fi ascunsă oriunde, în păduri, orașe sau în buncăre care ar rezista atacurilor nucleare. Poate fi lansată de pe un transportator special, care îi asigură o mobilitate maximă.
În mai 2019, mass-media de la Moscova au relatat că, în perioada 2019-2021, armata rusă va efectua două teste cu racheta balistică intercontinentală 'Sarmat' ('Satan 2', în codificarea NATO). În plus, vor fi efectuate trei lansări de rachete Iars şi patru cu rachete Topol-M.
Conform experţilor ruşi, racheta RS-28 'Sarmat' are o greutate de 100 de tone şi poate transporta 12 focoase nucleare pe o distanţă de 10.000 de kilometri, având capacitatea de a atinge teritoriul continental al Statelor Unite ale Americii.
În urmă cu două săptămâni, președintele rus Vladimir Putin a propus un moratoriu membre NATO un moratoriu privind desfăşurarea de rachete cu rază medie şi scurtă de acţiune în Europa şi în celelalte regiuni ale lumi, fiind vorba tocmai de rachetele prevăzute de Tratatul INF.
Liderul de la Kremlin ar fi trimis o scrisoare în acest sens la 19 septembrie câtorva zeci de ţări şi organizaţii, inclusiv către NATO şi UE, potrivit mass-media ruse.
NATO a respins însă cererea lui Putin de a suspenda instalarea sistemelor balistice în Europa care erau interzise prin Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare, a anunțat presa rusă.
Retragerea SUA din Tratatul INF a fost începută la 8 februarie, după ce au acuzat Rusia de dezvoltarea unei rachete cu o rază de acţiune ce încalcă prevederile pactului bilateral, care interzice dezvoltarea, producerea şi desfăşurarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.
La rândul său, Rusia a susţinut că racheta sa respectă prevederile acordului şi a acuzat în schimb SUA că ele sunt cele care l-au încălcat prin componentele antirachetă desfăşurate în Europa, inclusiv în România.
La 2 august, Tratatul INF a încetat să mai existe, după ce SUA şi Rusia şi-au confirmat retragerea din acest pact semnat în 1987 de liderul sovietic Mihail Gorbaciov şi preşedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan.
