Fondatorul „României libere“ a fost jurnalistul Dimitrie August Laurian, care a devenit membru al Academiei Române și care s-a remarcat prin traducerea din limba latină în limba română a unor autori clasici precum Vergiliu, Horațiu și Cicero.
Însă acesta nu a fost singur în inițiativa sa de a scoate această publicaţie. Ideile pentru ziar, a numelui său și a datei de lansare i-au aparținut marelui carturar ardelean August Treboniu Laurian, tatăl lui Dimitrie. August Treboniu Laurian a fost unul dintre fondatorii Academiei Române, unde a condus Secțiunea Literară în calitate de președinte și unde a devenit și secretar general, apoi președinte al celui mai înalt for științific și literar al României.
August Treboniu Laurian și-a făcut studiile la Sibiu, Cluj, Viena și Gottingen, iar din 1842 s-a mutat la București, unde a devenit profesor la Liceul Sfântul Sava. În București, s-a împrietenit cu Nicolae Bălcescu, care l-a îndemnat să se întoarcă în Transilvania, unde cărturarul ardelean a devenit unul dintre liderii Revoluției de la 1848-1849 din Transilvania. Pentru participanții la această revoluție, ziua de 15 mai era o zi deosebit de importantă, la fel de importantă precum ziua de 22 decembrie 1989 pentru cei care au participat la revoluție anticomunistă din România modernă.
August Treboniu Laurian a fost unul dintre secretarii prezidiului Marii Adunări Naționale de la Blaj, condusă de episcopii Andrei Șaguna, din partea Bisericii Ortodoxe, și Ioan Lemeni, din partea Bisericii Române Unite cu Roma.
Marea Adunare Națională nu a fost importantă doar pentru că 40.000 de oameni au afirmat existența națiunii române în Transilvania, ci și pentru că a proclamat o serie de principii fundamentale pentru un stat modern. Petiția Națională votată de românii strânși pe Câmpul Libertății și care a fost trimisă împăratului Franz Jozef la Viena, în condițiile în care acesta era și Mare Principe al Transilvaniei, proclama, la punctul 7, principiul libertății de exprimare și al libertății presei.
„Națiunea română cere libertatea de a vorbi, de a scrie și a tipări fără nici o censură, prin urmare pretinde libertatea tipariului pentru orice publicare de cărți, de jurnale și de altele, fără sarcina cea grea a cauțiunii, care să nu se ceară nici de la jurnaliști, nici de la tipografi“, au votat delegații români strânși la Blaj, capitala spirituală a românismului din Transilvania.
La exact 29 de ani de la acel moment, pentru a omagia amintirea unor lideri precum Simion Bărnuțiu, George Barițiu, Timotei Cipariu sau Ioan Bob, August Treboniu Larian și Dimitrie August Laurian au decis să publice un ziar care să proclame, prin titlul său, noul statut al României, acela de stat independent și liber. Numele ziarului, „România liberă“, a venit de la sine, în condițiile în care la 10 Mai 1877, principele domnitor Carol I a semnat moțiunea adoptată de cele două camere ale Parlamentului prin care era consacrată independența de stat“.
Citeşte continuare pe romanialibera.ro
