Majorarea cotaţiei petrolului la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani este agravată de o creştere şi mai mare a preţurilor la gaze naturale, care au crescut cu 300% în acest an, din cauza unor probleme de aprovizionare şi a producţiei reduse de alţi combustibili.
Grupul celor 23 de mari producători de petrol, care include ţările membre ale Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol şi aliaţi precum Rusia, reuniţi sub umbrela OPEC+, a convenit în luna iulie să majoreze producţia cu 400.000 de barili pe zi în fiecare lună până cel puţin în luna aprilie 2022.
Patru surse din cadrul OPEC+ au declarat săptămână trecută pentru Reuters că producătorii de petrol au în vedere o majorare superioară celei convenite în luna iulie, dar nu au oferit detalii cu privire la cât de mult sau când anume ar urma să fie majorată producţia.
Cea mai apropiată lună în care ar putea avea loc o majorare a producţiei este noiembrie, având în vedere că la ultima reuniune a OPEC+ au fost decise volumele de producţie pentru luna octombrie.
Creşterea preţurilor la petrol, gaze naturale, cărbune şi energie electrică alimentează presiunile inflaţioniste la nivel global şi încetinesc revenirea economică.
Un consilier al preşedintelui american Joe Biden s-a întâlnit săptămâna trecută cu prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman pentru a discuta despre războiul din Yemen dar a spus că situaţia de pe piaţa petrolului este de asemenea o sursă de îngrijorare.
Separat, datele publicate sâmbătă de autorităţile de la Moscova arată că producţia de petrol şi gaz condensat a Rusiei a crescut până la 10,72 milioane barili pe zi în septembrie, cel mai ridicat nivel înregistrat după luna aprilie 2020.
Începând din luna ianuarie 2017, ţările din OPEC+ au redus producţia pentru a susţine preţurile şi a diminua supra-oferta, iar la mijlocul anului trecut au adoptat o reducere record a producţiei cu 9,7 milioane barili pe zi în contextul în care pandemia de COVID-19 a afectat cererea de benzină şi combustibil pentru avioane.
