"A fost creatorul care a îmbogăţit lumea teatrului cu spectacole remarcabile, căci el a înţeles teatrul în epiderma lui gravă, complexă şi adesea derutantă. A trăit într-o profundă şi ascetă discreţie, slujbaş stăruitor al unei etici sănătoase, pierdută, însă. Aceea a purei şi delicatei absenţe. Aşa se face că puţine ştim despre Aureliu Manea, despre regizorul pentru care «spectacolele de teatru sunt sărbători ale vieţii fără bariere»", se arată pe site-ul UNITER.
Aureliu Manea s-a născut pe 4 februarie 1945, la Bucureşti. În anul 1968, a absolvit IATC Bucureşti şi a debutat în acelaşi an la Teatrul Naţional din Sibiu, cu piesa "Rosmersholm", de Ibsen.
Regizorul Aureliu Manea a colaborat cu multe teatre din ţară, printre care Teatrul Naţional din Timişoara, Teatrul Municipal din Ploieşti, Teatrul Naţional din Cluj, Teatrul de Stat din Turda, Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ.
Printre spectacolele sale de referinţă se numără "Anotimpurile", de Arnold Wesker, "Philoctet", de Sofocle, "Pescăruşul", de A. P. Cehov, "O noapte furtunoasă" şi "Conul Leonida faţă cu reacţiunea", de I. L. Caragiale, "O sărbătoare princiară" şi "Sub clar de lună", de Theodor Mazilu.
Gábor Tompa spunea într-un interviu că este "unul dintre cei care au avut privilegiul să vadă câteva spectacole de Aureliu Manea. Cred că am văzut zece şi toate m-au fascinat: «Arden din Kent» de la Ploieşti, «Phedra» de la Sibiu, «Medeea» de la Turda, «Aceşti nebuni făţarnici» şi «Titanic vals» de la Teatrul Maghiar din Cluj".
Acesta a scris o serie de cărţi despre regie şi teatru precum "Energiile spectacolului", "Spectacole imaginare", "Confesiuni", "El, vizionarul, Aurelia Manea".
De asemenea, a creat "Trilogia Aureliu Manea", după singurele texte scrise de acesta: "Penelopa rămâne îngândurată", "Repetiţia de teatru" şi "Zâna de la răsărit", montat de Gábor Tompa la Teatrul Naţional Cluj, în 2013.
