Opinia Muzeului Țăranului Român privind incidentele din 4 februarie:
După 28 de ani…
Astăzi, Muzeul Țăranului Român împlinește 28 de ani. O poveste frumoasă cu oameni porniți să redezvăluie frumusețea lumii țărănești, clădind mai apoi un dialog viu cu formele actuale ale culturii urbane. Ne-am fi dorit ca acest eveniment să fie promovat către public de toată media scrisă și audiovizuală pe măsura importanței sale. Din păcate, trebuie să alăturăm invitației noastre și un răspuns cu privire la incidentul creat ieri, 4 februarie 2018, la Cinema Muzeul Țăranului, prin care dorim să precizăm poziția Muzeului Național al Țăranului Român (MNȚR).
Muzeul Național al Țăranului Român este o instituție culturală de prim rang în contextul lumii muzeale românești și europene care, prin programul său expozițional și al acțiunilor culturale realizate, organizate în parteneriate sau găzduite de-a lungul timpului, a propus o perspectivă vie asupra tradiției și a fenomenelor corelate acesteia, chestionând și valorificând sub diverse forme și expresii culturale teme majore ale culturii țărănești și urbane. Preocuparea constantă de a documenta și valoriza problematica lumii și a societății tradiționale în relație directă cu cea a culturii urbane este deja o marcă a muzeului nostru și expozițiile, acțiunile culturale, conferințele, publicațiile de specialitate ale editurii noastre sunt o mărturie în acest sens.
De peste zece ani, prin înființarea Cinema Muzeul Țăranului (CMT), Muzeul Țăranului a inițiat un proiect cultural de anvergură, deschis publicului ca o activitate conexă, cu rol de formator cultural și de dezbatere de idei și teme dintre cele mai reprezentative ale fenomenului cinematografic național și internațional, fiind gazda celor mai importante festivaluri românești și internaționale (premierele celor mai bune producții cinematografice românești, Les films des Cannes, Docuart, Kinodisseea, Next, Astra Film, Culese din Balkani, Săptămâna Filmului Maghiar, British Documentary, Audience Award, Dakino, Festivalul Filmului European etc.). Trebuie să menționăm caracterul cultural al CMT, al cărui sprijin financiar de la Europa Cinemas a impus o calitate a proiecțiilor cinematografice oferite publicului, proporția covârșitoare a filmelor fiind dedicată documentarelor antropologice și etnologice, a filmelor de artă, a filmelor care tratează probleme psiho-socio-culturale, a filmelor pentru tineri. Unele dintre acestea au produs dezbateri reale asupra problemelor și dramelor contemporane, contribuind la o cunoaștere mai profundă a societății actuale.
În acest sens, ne-am apropiat un public format în mare parte din studenți, tineri, specialiști și doritori de a consuma acte culturale într-o atmosferă prietenoasă, deschisă interogațiilor intelectuale și ale dialogului productiv. Nu putem fi de acord cu tipul de manifestare precum cea petrecută ieri seară, din mai multe motive.
În primul rând, am mizat întotdeauna pe decența, conduita și pregătirea intelectuală a publicului nostru spectator, indiferent de apartenențele legate de religie, sex, mediu etc. În al doilea rând, dreptul la vizionare a unui film nu poate fi încălcat de unii spectatori în detrimentul celorlalți. Și mai grav, cei care nu sunt de acord cu conținutul unui film nu au dreptul legal de a agresa verbal sau de orice altă natură pe ceilalți spectatori, plătitori de bilet și aceștia la rândul lor.
Dacă cei implicați doreau să protesteze legal ar fi putut să o facă în fața instituției, păstrându-se în limitele permise de lege. Pe de altă parte, există astăzi suficiente mijloace de a-ți arăta dezacordul în probleme care țin de subiecte care pot crea divergențe de opinie. O modalitate de a dezbate în mod real filmul ar fi fost o discuție la finalul proiecției, în care am fi putut eventual găsi răspuns la întrebări precum: unde se termină arta și începe propaganda, de care filmul este acuzat. Cu siguranță puteau fi dezbătute o mulțime de alte probleme pe care filmul le pune: cât de pregătită și disponibilă este o societate actuală pentru rezolvarea unor probleme sociale acute care au impact în special asupra generațiilor tinere.
În mod nefericit, protestatarii de ieri, ca și cei de acum 5 ani, nu au văzut în MȚR un loc al dezbaterii, ci un instrument de propagandă religioasă, făcând un real deserviciu atât imaginii muzeului, ca instituție publică, cât și principiului toleranței pe care religia creștină îl propune ca mod de viață. Ne pare rău să constatăm că modul de comportament al contestatarilor a fost generat de confuzia în a atașa unei instituții publice de cultură o misiune pe care îndeobște o au cultele religioase.
Ne afirmăm cu această ocazie dorința de a nu fi transformați în terenul minat al unor confruntări care țin mai degrabă de ideologie decât de credință. Misiunea muzeelor este înainte de toate o invitație la descoperire, reflecție și participare adresată fiecăruia dintre noi fără a restricționa actul cultural și libertatea de conștiință.
Nu în ultimul rând, ne cerem scuze spectatorilor de ieri seară cu regretul de a le fi prilejuit un moment atât de neplăcut și îi asigurăm că acest tip de incidente nu se vor mai repeta. Reprogramarea proiecției va fi anunțată ulterior.
Liliana Passima
Director interimar
