UPDATE 21:14 - Lavrov spune că Rusia este deschisă la negocieri, cu condiţia să păstreze teritoriile ucrainene ocupate
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat, miercuri, în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului, că Rusia este deschisă negocierilor pentru soluţionarea conflictului din Ucraina, dar cu condiţia să fie acceptate câştigurile teritoriale obţinute de armata rusă, transmite agenţia EFE citată de Agerpres.
"Suntem deschişi unei soluţii politice şi diplomatice bazată pe respectarea intereselor noastre legitime, pe luarea în considerare a realităţilor create de-a lungul multor ani şi care au condus la situaţia actuală", a afirmat Lavrov.
Dar "aceia care ne-au declarat război nu au nicio propunere semnificativă, iar în condiţiile în care nu sunt dispuşi să ţină cont de interesele noastre şi de situaţia de pe teren sunt puţine şanse să se ajungă la un acord la masa negocierilor. Nu se întrevăd astfel de opţiuni", a argumentat şeful diplomaţiei ruse. Prin urmare, "a vorbi despre masa negocierilor nu este posibil în acest moment", a punctat el.
Aceasta pentru că Washingtonul şi aliaţii săi continuă "să viseze la o înfrângere strategică" a Rusiei, cu toată că, după ce a văzut recentele progrese ale trupelor ruse pe câmpul de luptă, "Occidentul deja nu mai vorbeşte despre victoria sa, ci despre cum să evite ca (preşedintele rus Vladimir) Putin să câştige", a continuat Lavrov.
UPDATE 20:00 - UNESCO: Războiul din Ucraina a provocat distrugeri de patrimoniu în valoare de 3,5 miliarde de dolari
Războiul din Ucraina a provocat distrugeri în valoare de 3,5 miliarde de dolari în patrimoniul şi sectorul cultural al ţării şi a generat pierderi de venituri în valoare de 19 miliarde de dolari în divertisment, artă şi turism, a estimat marţi UNESCO, scrie Le Figaro.
În aprilie, organizaţia ONU pentru educaţie, ştiinţă şi cultură, cu sediul la Paris, estimase pagubele la aproape 2,6 miliarde de dolari, iar pierderile din turism, artă şi divertisment la aproximativ 14,6 miliarde de dolari.
Pentru a ajunge la aceste cifre, UNESCO a identificat aproximativ 5.000 de situri distruse de la invazia rusă din februarie 2022, inclusiv 341 de situri culturale deteriorate - faţă de 248 în aprilie 2023. Două situri din patrimoniul mondial UNESCO în special, centrul istoric din Lviv (în vestul ţării) şi Odesa (în sud), au fost afectate de bombardamentele ruseşti.
UPDATE 17:00 - Olanda va furniza Ucrainei tehnologie pentru drone avansate
Olanda se alătură unei coaliţii militare cu alţi aliaţi, inclusiv Marea Britanie, care va furniza Ucrainei tehnologie avansată pentru drone şi va consolida capacităţile sale ofensive în războiul împotriva Rusiei, a anunţat miercuri ministrul olandez al apărării Kasja Ollongren într-un interviu acordat Reuters.
Angajamentul Olandei pentru drone vine în plus faţă de avioanele de luptă F-16, artileria, muniţia şi sistemele de apărare antiaeriană furnizate Kievului.
Pentru Olanda, ar putea exista costuri suplimentare pe lângă cele 2 miliarde de euro alocate deja pentru 2024, a arătat ministrul Kasja Ollongren.
Declaraţiile au fost făcute înaintea celor două zile de reuniuni ale miniştrilor apărării din cadrul NATO, care încep miercuri la Bruxelles.
UPDATE - Noul comandant al armatei ucrainene găseşte situaţia de pe front "extrem de complexă şi tensionată"
Noul comandant-şef al forţelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski, a anunţat miercuri că a vizitat cele mai fierbinţi zone de pe frontul de est împreună cu ministrul apărării, Rustem Umerov, şi a descris situaţia din teren ca fiind "extrem de complexă şi tensionată", relatează Le Figaro.
"Ocupanţii ruşi continuă să îşi sporească eforturile şi să depăşească numeric" forţele ucrainene, a declarat Oleksandr Sîrski într-un mesaj pe Telegram, în timp ce Ucraina se străduieşte să refacă rândurile armatei sale, iar ajutorul militar american, de care ţara are nevoie pentru a-i înfrunta pe ruşi, rămâne blocat.
"Facem tot posibilul pentru a împiedica inamicul să avanseze pe teritoriul nostru şi pentru a ne menţine poziţiile", a dat asigurări Oleksandr Sîrski. "Luăm toate măsurile posibile pentru a ne reduce la minimum pierderile şi a salva vieţile soldaţilor noştri", mai spune comandantul armatei ucrainene, care a fost numit în funcţie săptămâna trecută, înlocuindu-l pe generalul Valeri Zalujni.
UPDATE 11:57 - Guvernatorul din Kaliningrad dă vina pe Immanuel Kant pentru războiul din Ucraina
Judecata guvernatorului rus este imperativă şi categorică. "Vreau să arăt că Immanuel Kant, care s-a născut aici în urmă cu aproape 300 de ani, are o legătură aproape directă cu haosul global (...) cu care ne confruntăm astăzi. Mai mult, el are o legătură directă cu conflictul militar din Ucraina", a afirmat, vinerea trecută, guvernatorul din Kaliningrad, Anton Alihanov, ale cărui declaraţii au fost redate de mai multe media ruseşti, printre care Moscow Times şi Meduza.
UPDATE 11:54 - Risc crescut de „accident” nuclear, spune Kremlinul.
Riscul unui război nuclear „accidental” a crescut puternic pe fondul problemelor de sănătate pentru președintele american Joe Biden și șeful Pentagonului Lloyd Austin, a declarat secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, Mikhail Popov.
„În situația politică internă dificilă și nervoasă din Statele Unite care s-a dezvoltat recent, costul unei greșeli manageriale, făcută conștient sau involuntar de liderii țării, a crescut semnificativ. Și nu este departe de o catastrofă globală”, a spus Popov într-un interviu pentru Izvestia.
UPDATE 11:37 - Ucraina a mai scufundat o navă a rușilor din Marea Neagră - informații de la spionajul militar
Mai multe drone au lovit, miercuri dimineață, nava rusească de debarcare Caesar Kunikov din Marea Neagră, iar aceasta s-a scufundat, susține serviciul de informații al armatei ucrainene.
Operațiunea a avut loc miercuri în zori, când drone ale serviciului de informații al armatei ucrainene au atacat nava rusească Caesar Kunikov, relatează Ukrainska Pravda, citând surse din spionajul militar. Deocamdată Kievul nu a confirmat oficial această acțiune.
UPDATE 9:39 - Miniștrii apărării NATO discută despre sprijinul pentru Ucraina și bugetul alocat apărării
Miniştrii apărării din statele membre ale NATO se întrunesc miercuri şi joi la Bruxelles pentru a discuta despre sprijinul pentru efortul militar al Ucrainei, ţară invadată în urmă cu aproape doi ani de Rusia, şi despre angajamentul de alocare a cel puţin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, informează DPA.
În prima zi va avea loc o reuniune a aliaţilor Ucrainei coordonată de SUA.
Discuţiile de la sediul NATO din Bruxelles riscă să fie umbrite de comentariile făcute recent de fostul preşedinte american Donald Trump, care a evocat posibilitatea ca SUA să nu mai apere ţările Alianţei Nord-Atlantice a căror contribuţie financiară este insuficientă.
În timpul unui miting electoral desfăşurat sâmbătă, Trump, care îl va înfrunta probabil pe Joe Biden la alegerile prezidenţiale americane din noiembrie, a evocat o conversaţie pe care ar fi avut-o cu liderul unui alt stat membru al Alianţei, fără a-i dezvălui numele. "Unul dintre preşedinţii unei ţări mari s-a ridicat şi a spus: \"Ei bine, domnule, dacă nu plătim şi suntem atacaţi de Rusia, ne veţi proteja?\" \"\", a povestit miliardarul înainte de a dezvălui răspunsul său: "Nu, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja (pe ruşi) să vă facă ce vor. Trebuie să vă plătiţi facturile\"\".
Statele din NATO au convenit începând din 2006 să cheltuiască pentru apărare cel puţin 2% din PIB-ul lor, însă numai câteva dintre ele au atins acest obiectiv.
După ce Rusia şi-a extins invazia din Ucraina şi Donbas şi asupra restului teritoriului ucrainean în februarie 2022, ţările membre NATO - în special Germania - şi-au reafirmat acest angajament.
Parlamentul federal german a aprobat pentru 2024 un buget naţional ce prevede 2% din PIB pentru apărare.
Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a respins avertismentele europene referitoare la "propaganda rusă", declarând că orice opinie divergentă față de narativele principale este automat catalogată ca "propagandă" de către statele occidentale, conform relatărilor Reuters.
În acest context, lui Peskov i-a fost adresată o întrebare despre discuțiile dintre miniștrii de externe din Franța, Germania și Polonia, care au exprimat preocupări legate de intensificarea activităților de propagandă rusă în Europa, în preajma viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European din luna iunie.
"Este evident acum că orice surse, mass-media sau materiale de pe internet, care nu îndeplinesc criteriile, nu operează în cadrul curentului informaţional principal şi încearcă să acopere evenimentele din diferite unghiuri, sunt identificate imediat ca fiind instrumente de propagandă", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
"Acest lucru este absolut contrar idealurilor unei prese libere şi demonstrează încă o dată disponibilitatea autorităţilor de a pedepsi presa care nu le place.
Acest lucru se întâmplă des în Europa acum", a afirmat Peskov.