Jurnalistul Doru Bușcu, de la publicația Cațavencii, un apropiat al președintelui PSD, a declarat marți seara, la TVR, că are informații potrivit cărora în perioada imediat următoare vor apărea informații privind "istoria imobiliară" a președintelui României, Klaus Iohannis.
"E un agent imobiliar foarte bun pentru el însuși. Se va naște, începând cu zilele astea, o întregă istorie imobiliara care nu se sfârșeste cu acele 6 case, ci continuă cu multe alte proprietăți. Am o informație, da", a declarat jurnalistul Doru Buscu la TVR.
Prima "anchetă" a apărut miercuri pe Romania TV și a fost preluată in extenso de România Libera, pe vremuri stindardul presei libere din România post-comunistă.
Numele președintelui Klaus Iohannis apare în 27 de dosare penale, potrivit unui document prezentat de România TV. 14 dintre acestea au fost clasate la Sibiu, iar restul au fost plimbate pe la DNA sau DIICOT, instituții care refuză să explice soarta dosarelor, scrie RL.
Documentul a fost obținut de postul de televiziune România TV de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, unde Klaus Iohannis a fost primar între 2000 și 2014. Potrivit sursei citate este vorba de 27 de dosare în care apare numele președintelui.
„27 de dosare penale care îl vizează pe Klaus Iohannis au fost instrumentate de procurori la acest parchet. 14 au fost clasate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, iar restul de 13 au fost declinate către alte unități de parchet cum ar fi DNA sau Parchetul General, precum și către Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba Iulia", afirmă reporterii postului de televiziune.
Cu alte cuvinte, în 14 dosare Iohannis a scăpat ca urmare a deciziilor procurorilor locali, în timp ce soarta a 13 dosare este neclară. România TV atrage atenția și asupra faptului că multe din aceste dosare s-au plimbat între parchete, de la Sibiu la Alba Iulia, Parchetul General sau DNA. DNA și DIICOT nu au oferit niciun răspuns până acum solicitării România TV de a afla mai multe informații despre dosarele lui Klaus Iohannis.
„Nu am primit răspunsuri de la DNA și DIICOT, deși au fost foarte multe dosare preluate de aceste instituții", au precizat reporterii postului de televiziune.
Majoritatea faptelor vizate de aceste dosare vizează acuzații precum falsul în înscrisuri sau abuzul în serviciu. Cel mai vechi dosar datează din 2002 și vizează acuzații de fals în înscrisuri, dar procurorii au decis neînceperea urmăririi penale (NUP) în 2003. Dosarul din 2002 reprezintă cazul în care secretarul de primărie a fost condamnat, în legătură cu casele din Sibiu, obținute de Klaus Iohannis.
Reacţia preşedintelui Klaus Iohannis după ce a fost acuzat de antisemitism
Președinte Klaus Iohannis a reacţionat ferm după ce a fost acuzat de antisemitism din cauza faptului că a refuzat numiriea la Ministerul Dezvoltării a lui Ilan Laufer, acesta fiind propus de PSD.
"Președintele României, domnul Klaus Iohannis, condamnă ferm folosirea unor teme deosebit de sensibile în scop politic. Referințele la antisemitism și nazism în disputa politică sunt iresponsabile și denotă grave carențe de educație, cultură, diplomație și istorie. Relativizarea antisemitismului reprezintă o acțiune periculoasă care poate genera manifestări antisemite și discriminatorii și poate incita la ură".
