Magistratul şi-a prezentat, marţi, în faţa Secţiei de procurori planul de management. De asemenea, Lazăr a răspuns întrebărilor membrilor CSM, dar şi celor adresate de ministrul Justiţiei, Raluca Prună.
Cristian Lazăr, magistratul care a respins contestaţia la rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale în cazul de plagiat al lui Victor Ponta, a fost propus, în 29 octombrie, de fostul ministru al Justiţiei Robert Cazanciuc, în funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a PICCJ.
Ministerul Justiţiei preciza atunci că la formularea propunerii fostul ministru Robert Cazanciuc a fost avut în vedere faptul că din 17 iunie 2013 procurorul Cristian Lazăr ocupa cu delegaţie funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului instanţei supreme, având ”o bogată experienţă profesională şi managerială”.
Potrivit articolului 54, alineatul 1, din Legea 303/2004, procurorul şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Cristian Lazăr este magistratul care în 26 iunie 2013 a respins contestaţia la rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale în dosarul de plagiat al fostului premier Victor Ponta.
"Este evident că infracţiunea de plagiat nu există, iar rigoarea juridică ne determină să analizăm legalitatea şi temeinicia soluţiei prin raportarea de însuşire a calităţii de autor a unei opere, astfel cum aceasta este reglementată de art. 141 din legea nr.8 din 1996", se menţiona în rezoluţia procurorului Cristian Lazăr, citată de Gândul.
Lazăr a motivat că nu se poate reţine acuzaţia de plagiat pentru că premierul a preluat doar texte de lege.
"În concluzie, doar identitatea de texte este neconcludentă ca obiectiv pentru stabilirea existenţei unei încălcări, având în vedere că această identitate se datorează uneori textelor oficiale de natură juridică şi traducerilor oficiale sau reprezintă citate aparţinând altor autori", a mai arătat procurorul Lazăr în motivarea rezoluţiei.
Rezoluţia Parchetului ICCJ prin care a fost dispusă neînceperea urmăririi penale în cazul lui Victor Ponta, pentru infracţiunea prevăzută de articolul 141 din Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, modificată, a fost emisă în mai 2013. Aceasta a fost însă contestată la procurorul ierarhic superior, care a decis respingerea.
Ulterior, denunţătorii fostului premier au atacat decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a dat o soluţie definitivă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, în 17 martie, ca inadmisibilă contestaţia formulată de Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Minel Augustin Ofiţeru în cazul soluţiei de neîncepere a urmăririi penale (NUP) primită de Victor Ponta în cazul plagiatului.
Denunţul la Parchetul instanţei supreme în acest caz a fost făcut în 22 august 2012, de către Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Minel Augustin Ofiţeru.
