_baee0e486e.jpg)
Statistică alarmantă: CANCERUL, a doua cauză de DECES în România - Creștere uriașă în 10 ani
Se estimează că, până în anul 2035, numărul de îmbolnăviri de cancer în Uniunea Europeană va creşte cu 24%, astfel că această boală va deveni principala cauză de deces pe continent, inclusiv în România.
Cancerul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor, subliniază Institutul Național de Sănătate Publică, într-un mesaj transmis vineri, cu prilejul Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului (4 februarie).
Potrivit INSP, prevenţia reprezintă intervenţia de sănătate publică cel mai cost-eficientă şi sustenabilă pe termen lung pentru controlul cancerului. Prevenţia primară, screeningul şi depistarea precoce, încă de la primele semne, sunt cele mai eficiente metode de combatere a cancerului.
2019 - 50.324 de români morți de cancer
INSP amintește că în anul 2019, 50.324 de persoane au murit, prin cancer, în România. Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcţie de vârstă a fost cu 7% mai mare decât media UE în anul 2019 şi a avut un progres foarte modest faţă de anul 2011 comparativ cu media UE, se arată Profilul de ţară privind cancerul - România 2023, publicat pe 1 februarie 2023, se mai arată în mesajul INSP.
Principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în 2019 au fost factorii comportamentali (fumatul, consumul de alcool, supraponderalitatea și obezitatea) și factorii de mediu. Prevalența majorității factorilor de risc de cancer este mai mare în România decât în alte țări ale UE, ceea ce indică necesitatea intensificării eforturilor de a reduce prevalența factorilor de risc pentru cancer.
Mortalitatea prin cancer, uriașă în România - a crescut pentru 6 tipuri de cancer în ultimii 3 ani
Mortalitatea prin cancer este peste media UE (264 la 100.000 de locuitori faţă de media de 247) şi a crescut pentru şase tipuri de cancer din anul 2000 - de sân, pancreatic, de prostată, colorectal, hepatic şi al vezicii urinare.
Situația gravă transpare din Raportul Profil de țară privind cancerul: România 2023, publicat pe 1 februarie de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Potrivit Raportului, situația poate reflecta rezultate sub nivelul optim ale programelor de screening și depistare precoce.
Raportul poate fi consultat AICI - Ultimele date ale Raportului OECD privind cancerul în România - VEZI AICI
România este în urma altor țări din UE în ceea ce privește majoritatea factorilor de risc ai cancerului, indicând necesitatea unor eforturi suplimentare de prevenție. Ratele fumatului au scăzut, apropiindu-se de media UE, dar inegalitățile de gen și sociale sunt pronunțate. Interzicerea fumatului în spațiile publice și a vânzării de alcool către persoanele în vârstă de sub 18 ani și restricțiile privind publicitatea sunt reglementate prin lege.
Referitor la depistarea precoce, raportul OECD nu are o previziune optimistă, însă notează că „se preconizează că rezultatele programelor-pilot de screening pentru cancerul colorectal, cancerul de sân și cancerul de col uterin, aflate în curs de dezvoltare, vor demonstra fezabilitatea extinderii lor la nivel regional și național după 2023. Printre principalele provocări se numără asigurarea adecvată cu personal, îndeplinirea standardelor de calitate ale programelor de screening și asigurarea continuității serviciilor.
Probleme pentru bolnavii de cancer la accesul tratamentului oncologic. Cheltuieli minime pentru îngrijire
Un alt punct important de care depinde reușita luptei împotriva cancerului în România sunt îngrijirea și tratamentul, gratuite pentru toți pacienții oncologici, se mai arată în Raport. Potrivit OECD, se mențin însă bariere financiare și bariere de acces – cu precădere în ceea ce privește serviciile de diagnosticare precoce și serviciile ambulatorii, în special pentru anumite grupuri vulnerabile. Aceste bariere rezultă din distribuția inegală a serviciilor în profil teritorial și din lipsa de continuitate dintre diferitele niveluri de servicii. Iar accesul la terapii noi este mai lent în România decât în UE, mai punctează Raportul.
În plus, cheltuielile pe cap de locuitor pentru îngrijirea pacienților oncologici în România sunt cele mai scăzute din UE, cu mse vede și în graficul de mai jos.
Principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în 2019 au fost cei comportamentali - fumatul, consumul de alcool, supraponderalitatea şi obezitatea şi factorii de mediu, indică INSP.
„Prevalenţa majorităţii factorilor de risc de cancer este mai mare în România decât în alte ţări ale UE, ceea ce indică necesitatea intensificării eforturilor de a reduce prevalenţa factorilor de risc pentru cancer. În ultimii cinci ani, România a depus eforturi şi a alocat resurse pentru dezvoltarea unor programe de screening populaţional (screening oferit unei populaţii-ţintă specifice expuse riscului) pentru cancerul de col uterin, de sân şi de colon, elaborând şi punând în aplicare programe-pilot finanţate din fonduri UE. Aceste programe-pilot au ca obiective dezvoltarea infrastructurii şi elaborarea ghidurilor naţionale de screening, formarea profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi adresarea cu prioritate a grupurilor de populaţie vulnerabilă. Se preconizează că rezultatele programelor-pilot de screening pentru cancerul colorectal, cancerul de sân şi cancerul de col uterin, aflate în curs de dezvoltare, vor demonstra fezabilitatea extinderii lor la nivel regional şi naţional după 2023”, se arată în mesaul transmis de INSP.
Printre principalele provocări se numără asigurarea adecvată cu personal, îndeplinirea standardelor de calitate a programelor de screening şi asigurarea continuităţii serviciilor, mai precizează INSP despre viitoarele măsuri necesare în tratarea bolnavilor de cancer din România.
Codul European de Luptă contra Cancerului, cuprinde un set de 12 recomandări prin care fiecare dintre cetățeni își poate reduce riscul individual de boală, iar la nivel populațional poate Evita peste 40% din cancere.
