România se confruntă cu o situație fiscală dificilă, amplificată de dimensiunile record ale aparatului bugetar. La finalul lunii octombrie 2024, numărul de posturi ocupate în sectorul public a atins 1.300.297, depășind pentru prima dată în ultimii 15 ani pragul de 1,3 milioane. Creșterea constantă din ultimul deceniu a acestui segment reprezintă o provocare majoră pentru bugetul de stat, având în vedere deficitul prognozat de 8,58% din PIB (în termeni cash) și 7,9% (standard ESA, al UE).
Creșterile costurilor și planurile de ajustare
Cheltuielile cu personalul bugetar au înregistrat o creștere de 24% în 2024, echivalentul a 32 miliarde de lei, marcând cea mai semnificativă creștere din ultimii 16 ani. În pofida acestui avans, planurile Guvernului pentru 2025 includ o ajustare severă, cu o creștere a cheltuielilor de doar 3%, echivalentă cu 5 miliarde de lei. Aceste măsuri sunt esențiale pentru respectarea planului fiscal pe șapte ani agreat cu Comisia Europeană, menit să reducă deficitul bugetar.
Cu toate acestea, structura aparatului bugetar – două treimi din angajați fiind concentrați în Educație, Sănătate, Poliție și Armată – limitează posibilitățile de reducere semnificativă a cheltuielilor prin restructurare.
Evoluția posturilor bugetare
Comparativ cu luna iunie 2023, numărul de posturi ocupate în sectorul public a crescut cu 6.763, cele mai mari creșteri fiind înregistrate la Ministerul Apărării (+5.559 posturi) și Ministerul Educației (+3.489). Pe de altă parte, au fost raportate scăderi în învățământul superior de stat (-1.192 posturi), autoritățile locale (-874) și Ministerul Afacerilor Interne (-780).
Această dinamică marchează o continuare a tendinței de creștere începută în 2014, când numărul de bugetari a atins un minim de 1,18 milioane. În contextul actual, numărul total al angajaților din sectorul public se apropie de recordul din 2008, de 1,398 milioane de posturi ocupate.
