”Noi nu credem”, declara duminică Florian, un electrician în vârstă de 40 de ani, distribuind gratuit covrigi în Piaţa Victoriei unde, dă el asigurări, manifestaţia ”va bate recorduri”, relatează AFP într-un reportaj la Bucureşti., preluat de News.ro.
Un simbol al acestei hotărâri, Radu, în vârstă de 27 de ani, a renunţat la cei 100 de kilometri pe care-i face duminica pe bicicletă, pentru a protesta nemişcat, pe bicicletă, duminică dimineaţa, în faţa sediului Guvernului.
Împreună cu alţi doi prieteni biciclişti, el şi-a pus bicicleta pe un suport şi pedalează în gol.
După promisiuni, fapte - românii care au manifestat în masă în apărarea justiţiei anticorupţie dau asigurări că rămân mobilizaţi în faţa Guvernului, care s-a angajat să abroge duminică ordonanţa de urgenţă care se află la originea mişcării de contestare.
Noi manifestaţii sunt prevăzute în toată ţara, cu scopul de a menţine presiunea asupra Guvernului social-democrat, care a anunţat sâmbătă că renunţă la proiectul de ordonanţă care slăbeşte justiţia anticorupţie.
"Vom încerca să pedalăm atât cât putem, până când vin toţi ceilalţi", spune biciclistul.
Executivul urma să se reunească după-amiaza, potrivit premierului Soron Grindeanu, pentru a aborga textul adoptat marţi fără să fie trecut prin Parlament.
"Există în continuare atât de multă corupţie în Guvern, în Senat, peste tot. Nu mai putem (...), vrem lideri competenţi, care să guverneze pentru popor, nu pentru ei şi conturile lor la bancă", se indignează Florian.
Acest sentiment de nemulţumire a provocat, de şase zile, manifestaţii zilnice de 200.000 până la 300.000 de oameni în toată ţara, un record de la căderea comunismului în această ţară cu 20 de milioane de locuitori care a traversat numeroase perioade de instabilitate politică în ultimele decenii.
"DOAR VORBE"
Premierul, în funcţie de o lună, şi-a justificat revenirea asupra poziţiei spunând că nu vrea să "împartă România" prin această reformă penală care viza reducerea sensibilă a pedepselor pentru abuz de putere şi introducerea unui prag minim al prejudiciului în valoare de 200.000 de lei (44.000 de euro).
Strigăte de victorie au salutat acest anunţ sâmbătă seara, în mulţimea adunată la Bucureşti în faţa sediului Guvernului, epicentrul contestării, dar şi în numeroase oraşe din provincie, însumând potrivit presei aproximativ 300.000 de manifestanţi.
"Sunt doar vorbe, trebuie să le vedem în practică", declara cu neîncredere Aura Oprea, o şefă de întreprindere, în contextul în care mulţi protestatari cer de asemenea demisia Guvernului, format în urma alegerilor legislative din decembrie.
Premierul a reafirmat că motivaţia Guvernului a fost să pună Codul Penal în acod cu Constituţia. Executivul spunea, de asemenea, că vrea să deblocheze închisorile.
Un nou proiect de lege urmează să fie redactat, iar de această dată supus Parlamentului, a promis Grindeanu. El nu va introduce pragul de 200.000 de lei prejudiciu în cazul abuzurilor de putere, a precizat premierul.
Acest text alimenta temeri că s-ar fi făcut paşi înapoi în lupta împotriva corupţiei, în contextul în care, la presiunea UE şi unor magistraţi foarte ofensivi, sute de dosare au fost instruite în ultimii ani în România, marcând un punct de cotitură pentru justiţia din această ţară.
Guvernul a fost criticat că a vrut să-l pună la adăpost de justiţie pe şeful Partidului Social Democrat (PSD) Liviu Dragnea, vizat în prezent de un proces într-un caz de angajări fictive. Comisia Europeană (CE) şi Departamentul de Stat american şi-au exprimat îngrijorarea.
Dragnea, care a fost condamnat deja la doi ani de închisoare cu suspendare în alt dosar, s-a apărat că ar fi unul dintre beneficiarii ordonanţei şi a denunţat o campanie de dezinformare.
Guvernul a transmis, de altfel, săptămâna aceasta, în Parlament, un proiect de lege, şi el criticat, vizând graţierea a 2.500 de deţinuţi, dintre care unii ar putea să fie aleşi condamnaţi.
Îndepărtat de la putere, la sfârşitul lui 2015, prin manifestaţii împotriva corupţiei, PSD se bucură de o bază electorală solidă în mediul rural şi al persoanelor defavorizate, care l-au plebiscitat din nou, în alegerile legislative din decembrie, pe fondul unor promisiuni cu privire la creşterea ajutoarelor sociale.
